anapést snm [At: DA / Pl: (m) -ești, (n) ~uri și ~e / E: lat anapestus, ngr ἀνάπανστος] 1 (În versificația greco-romană, bazată pe cantitate) Picior metric format din două silabe scurte urmate de una lungă. 2 (În metrica modernă, bazată pe accent) Picior metric alcătuit din două silabe neaccentuate, urmate de una accentuată.

ANAPÉST, anapești, s. m. Picior metric compus din trei silabe: în metrica antică, două silabe scurte urmate de una lungă; în metrica modernă, două silabe neaccentuate urmate de una accentuată. – Din fr. anapeste, lat. anapaestus.

ANAPÉST, anapești, s. m. (În versificația greco-latină) Unitate metrică formată din două silabe scurte urmate de una lungă; (în metrica modernă) unitate metrică alcătuită din două silabe neaccentuate urmate de una accentuată. – Din fr. anapeste, lat. anapaestus.

ANAPÉST, anapești, s. m. (În versificația greco-latină) Unitate metrică, picior format din două silabe scurte urmate de una lungă; (în metrica modernă) picior de vers alcătuit din două silabe neaccentuate urmate de una accentuată. Un exemplu de anapest în poezia romînă este următorul vers al poetului A. Toma: «Pribegeau înspre zori trei cocori».

ANAPÉST, anapești, s. m. (În versificația greco-latină) Unitate metrică, formată din două silabe scurte urmate de una lungă; (în metrica modernă) picior de vers alcătuit din două silabe neaccentuate urmate de una accentuată. – Fr. anapeste (lat. lit. anapaestus).

anapést s. m., pl. anapéști

anapést s. m., pl. anapéști

ANAPÉST s.m. Picior de vers format din două silabe scurte și una lungă sau din două silabe neaccentuate urmate de o silabă accentuată. [Cf. fr. anapeste, lat. anapaestus, gr. anapeistos].

ANAPÉST s. m. picior de vers din două silabe scurte (neaccentuate) și una lungă (accentuată). (< fr. anapeste, lat. anapaestus)

ANAPÉST ~ști m. Picior de vers din două silabe scurte (neaccentuate) și una lungă (accentuată). /<fr. anapeste, lat. anapaestus

anapest m. în prozodia greacă: picior compus din două silabe scurte și una lungă.

*anapést m. saŭ n., pl. e (vgr. anápaistos, lovit înapoĭ). Picior de vers grecesc și latin compus din doŭă silabe scurte și una lungă.

anapest (< gr. ἀνάπαιστος, din ἀνά + παίω „a lovi”), picior (1) metric compus din două silabe scurte și una lungă. Este inversul dactilului*, de unde și denumirea de antidactil. Ex. U U -.