anamorfoză definitie

2 intrări

12 definiții pentru anamorfoză

anamorfóză sf [At: DEX2 / Pl: ~ze / E: fr anamorphose] 1 Imagine deformată, grotescă (dată de o oglindă curbă). 2 Tip de metamorfoză în care larva are un număr mai mic de segmente decât adultul. 3 (Cin) Procedeu optic folosit pentru comprimarea imaginii, astfel încât să se poată înregistra pe pelicula cinematografică normală o imagine corespunzătoare ecranului lat.
ANAMORFÓZĂ, anamorfoze, s. f. 1. Imagine deformată, grotescă (dată de o oglindă curbă). 2. Tip de metamorfoză în care larva are un număr mai mic de segmente față de adult. 3. (Cin.) Procedeu optic folosit pentru comprimarea imaginii, astfel încât să se poată înregistra pe pelicula cinematografică normală o imagine corespunzătoare ecranului lat. – Din fr. anamorphose.
ANAMORFÓZĂ, anamorfoze, s. f. 1. Imagine deformată, grotescă (dată de o oglindă curbă). 2. Tip de metamorfoză în care larva are un număr mai mic de segmente față de adult. 3. (Cin.) Procedeu optic folosit pentru comprimarea imaginii, astfel încât să se poată înregistra pe pelicula cinematografică normală o imagine corespunzătoare ecranului lat. – Din fr. anamorphose.
ANAMORFÓZĂ, anamorfoze, s. f. Desen deformat care dă o imagine corectă numai dacă e privit dintr-un anumit punct ori într-o oglindă sau lentilă specială. – Fr. anamorphose.
anamorfóză s. f., g.-d. art. anamorfózei, pl. anamorfóze
anamorfozá vb., ind. prez. 1 sg. anamorfozéz, 3 sg. și pl. anamorfozeáză
anamorfóză s. f., g.-d. art. anamorfózei, pl. anamorfóze
ANAMORFOZÁ vb. I tr. A deforma o imagine prin anumite procedee optice. [< fr. anamorphoser].
ANAMORFÓZĂ s.f. 1. Imagine diformă, care pare normală când este privită dintr-un anumit punct. ♦ Deformarea imaginilor în oglinzile concave, convexe etc. 2. (Biol.) Proces de evoluție progresivă care are loc de la o specie la alta. [< fr. anamorphose, cf. gr. anamorphosis < ana – peste, morphe – formă].
ANAMORFOZÁ vb. tr. a efectua o anamorfozare. (< fr. anamorphoser)
ANAMORFÓZĂ s. f. 1. deformare a imaginii unui obiect într-o oglindă curbă sau într-un sistem optic nesferic. 2. efect optic, în pictură, caracterizat prin a deforma ceea ce, văzut dintr-un anumit unghi, pare normal. (< fr. anamorphose)
ANAMORFÓZĂ ~e f. 1) Imagine deformată care pare normală când este privită dintr-un anumit punct. 2) Deformare a imaginilor într-o oglindă concavă sau convexă. /<fr. anamorphose

anamorfoză dex

Intrare: anamorfoză
anamorfoză substantiv feminin
Intrare: anamorfoza
anamorfoza verb grupa I conjugarea a II-a