analecte definitie

14 definiții pentru analecte

analécte sfp [At: DA / E: fr analectes, lat analecte, ngr ὰνάλεϰτα] 1-2 (Înv) Texte (sau fragmente) alese și reunite din operele unuia sau mai multor scriitori Si: crestomație. 2 Titlu al unor antologii savante.
ANALÉCTE s. f. pl. Fragmente alese și reunite din operele unuia sau ale mai multor scriitori; crestomație. ♦ Titlul unor antologii savante. – Din fr. analectes, lat. analecta.
ANALÉCTE s. f. pl. Fragmente alese și reunite din operele unuia sau mai multor scriitori; crestomație. ♦ Titlul unor antologii savante. – Din fr. analectes, lat. analecta.
ANALÉCTE S. f. pl. (Latinism învechit) Fragmente alese din unul sau mai mulți scriitori și publicate în volum. V. crestomație. «Analectele» lui T. Cipariu.
ANALÉCTE s. f. pl. (Înv.) Fragmente alese din unul sau mai mulți scriitori, publicate în volum. – Fr. analectes (lat. lit. analecta).
analécte s. f. pl.
analécte s. f. pl.
ANALÉCTE s. pl. crestomație. (~le lui T. Cipariu.)
ANALÉCTE s.f.pl. Culegere de bucăți alese din opera unui autor sau din literatura unui popor, a unei epoci etc. V. crestomație. [< fr. analectes, lat. analecta, cf. gr. analektos].
ANALÉCTE s. f. pl. culegere de texte alese din opera unui autor sau din literatura unui popor, a unei epoci. (< fr. analectes, lat. analecta)
analecte f. pl. culegere de bucăți alese (în proză).
*analécte n. pl. (lat. analecta, d. vgr. análekta, pl. d. análektos, cules. V. catalecte). Bucățĭ alese dintr’un scriitor saŭ dintr’o literatură.
ANALECTE s. pl. crestomație. (~ lui T. Cipariu.)
ANALÉCTE s. f. pl. (< fr. analestes, lat. analecta, cf. gr. analektos): v. crestomațíe.

analecte dex

Intrare: analecte
analecte substantiv feminin plural