anagógic, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~gici, -gice / E: fr anagogique] 1 Propriu anagogiei. 2 Referitor la anagogie. 3 De anagogie.

ANAGÓGIC, -Ă, anagogici, -ce, adj. Care ține de anagogie. – Din fr. anagogique.

ANAGÓGIC, -Ă, anagogici, -ce, adj. Care ține de anagogie. – Din fr. anagogique.

anagógic adj. m., pl. anagógici; f. anagógică, pl. anagógice

anagógic adj. m., pl. anagógici; f. sg. anagógică, pl. anagógice

ANAGÓGIC, -Ă adj. Referitor la anagogie. [< fr. anagogique].

*anagógic, -ă adj. (vgr. anagogikós). De anagogie. Adv. Pin anagogie.