Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru anabaptism

anabapt├şsm sn [At: DA / E: fr anabaptisme] (Tlg) Credin╚Ť─â (eretic─â, din punctul de vedere al bisericii cre╚Ötine) care const─â ├«n a nega eficacitatea botezului ├«nainte de v├órsta matur─â ╚Öi care cere botezarea din nou la v├órst─â adult─â.
ANABAPT├ŹSM s. n. Mi╚Öcare cre╚Ötin─â sectar─â ap─ârut─â ├«n sec. XVI, exigent─â ├«n privin╚Ťa purit─â╚Ťii credin╚Ťei, a libert─â╚Ťii fa╚Ť─â de puterea politic─â ╚Öi a egalit─â╚Ťii fr─â╚Ťe╚Öti, practic├ónd rebotezarea adul╚Ťilor. ÔÇô Din fr. anabaptisme.
ANABAPT├ŹSM s. n. Doctrin─â a unei secte religioase care preconiza botezarea la v├órsta adult─â. ÔÇô Din fr. anabaptisme.
ANABAPT├ŹSM s. n. Sect─â religioas─â ai c─ârei adep╚Ťi erau boteza╚Ťi (a doua oar─â) la v├órsta adult─â. ÔÇô Fr. anabaptisme.
anabapt├şsm s. n.
anabapt├şsm s. n.
ANABAPT├ŹSM s.n. Doctrin─â religioas─â care neag─â eficacitatea botezului ├«nainte de v├órsta matur─â. [< fr. anabaptisme, cf. lat. anabaptismus, gr. anabaptismos < ana ÔÇô din nou, baptizein ÔÇô a boteza].
ANABAPT├ŹSM s. n. sect─â religioas─â care nu recunoa╚Öte valoarea botezului. (< fr. anabaptisme)
ANABAPT├ŹSM n. Doctrin─â religioas─â care preconizeaz─â botezul la o v├órst─â matur─â. /<fr. anabaptisme, germ. Anabaptismus
*anabapt├şzm n., pl. e (vgr. anabaptism├│s). Doctrina anabapti╚Ötilor.
ANABAPT├ŹSM (< fr. {i}; {s} gr. ana- ÔÇ×din nouÔÇŁ + baptizo ÔÇ×a botezaÔÇŁ) s. n. Doctrin─â a unei secte politico-religioase cu centrul la M├╝nster, care preconiza botezarea la v├órsta adult─â. A constituit la ├«nceputul sec. 16 ramura plebeian─â a Reformei. Conduc─âtori: Th. M├╝nzer, Jean de Leyda ╚Ö.a.
anabapt├şsm s. n. Sect─â politic─â ╚Öi religioas─â din sec. 16, cu centrul la M├╝nster, care sus╚Ťinea c─â botezul trebuie efectuat la v├órsta adult─â, c├ónd omul poate m─ârturisi ├«n mod deliberat credin╚Ťa. ÔÇô Din fr. anabaptisme (< lat. anabaptismus).

Anabaptism dex online | sinonim

Anabaptism definitie

Intrare: anabaptism
anabaptism substantiv neutru