amprentă definitie

2 intrări

15 definiții pentru amprentă

ampréntă sf [At: ALAS 21 X 1934, 9/1 / Pl: ~te / E: fr empreinte] 1 Reproducere exactă (în spațiu sau în plan) a unui obiect, obținută prin imprimarea lui pe o suprafață plastică Si: urmă, tipar, întipărire. 2 (Mpl; îs) ~ digitală Urmă (luată prin diferite procedee) a desenului liniilor epidermice pe care le prezintă suprafața pielii de pe ultima falangă a degetelor de la mâini (la om) sau de pe bot (la animale). 3 (Îs) – vocală Ansamblu al particularităților vocale specifice unui individ. 4 (Fig) Urmă lăsată de o idee, de o stare psihică etc.
AMPRÉNTĂ, amprente, s. f. Imagine, urmă întipărită prin presare pe o suprafață (plastică). ◊ Amprente digitale = urme lăsate de degete pe o suprafață și care servesc la identificarea autorului unei infracțiuni. Amprentă vocală = ansamblu al particularităților vocale specifice unui individ. ♦ Fig. Urmă lăsată de o idee, de o stare psihică etc. – Din fr. empreinte.
AMPRÉNTĂ, amprente, s. f. Imagine a unui obiect întipărită prin presare pe o suprafață (plastică). ◊ Amprente digitale = urme lăsate de degete pe o suprafață și care servesc la identificarea autorului unei infracțiuni. Amprentă vocală = ansamblu al particularităților vocale specifice unui individ. ♦ Fig. Urmă lasată de o idee, de o stare psihică etc. – Din fr. empreinte.
AMPRÉNTĂ, amprente, s. f. 1. Imagine a unui obiect întipărită prin presare pe o suprafață plastică. V. tipar. (Fig.) [Cărămizile] vor dura astfel sute, poate mii de ani, păstrînd în tot acest timp amprenta de-o clipă a vrutului. BOGZA, C. O. 219. ♦ Amprentă digitală (mai ales la pl.) v. digital. 2. Fig. Urmă lăsată de o idee, de o stare psihică, de o influență din afară.
AMPRÉNTĂ, amprente, s. f. Imagine, urmă întipărită prin presare pe o suprafață (plastică). ♦ Fig. Urmă lasată de o idee, de o stare psihică etc. – Fr. empreinte.
ampréntă s. f., g.-d. art. ampréntei; pl. amprénte
amprentá vb., ind. prez. 1 sg. amprentéz, 3 sg. și pl. amprenteáză
ampréntă s. f., g.-d. art. ampréntei; pl. amprénte
AMPRÉNTĂ s. v. atribut, calitate, caracter, caracteristică, însușire, întipărire, notă, particularitate, proprietate, semn, specific, tipar, trăsătură, urmă.
AMPRENTÁ vb. I tr. A lua amprentele cuiva. ♦ intr. A lăsa o marcă; a marca profund. [< fr. empreindre, după amprentă].
AMPRÉNTĂ s.f. Urmă lăsată de un obiect (prin apăsare pe o suprafață plastică). ◊ (La pl.) Amprente digitale = semne care reproduc neregularitățile pielii de pe buricele degetelor mâinii. ♦ (Fig.) Urmă lăsată de o idee, de o stare psihică, de o boală etc. [< fr. empreinte].
AMPRENTÁ vb. I. tr. 1. a lua amprentele cuiva. 2. a imprima într-o masă plastică o parte a maxilarului în vederea confecționării unei proteze dentare. II. intr. a marca profund. (după fr. empreindre)
AMPRÉNTĂ s. f. 1. urmă lăsată de un obiect prin apăsare. ♦ (pl.) ~e digitale = urmele lăsate de vârfurile degetelor pe ceva. 2. mulaj al maxilarului sau al unei părți din acesta servind pentru lucrarea protezelor dentare. 3. (fig.) urmă lăsată de o idee, de o stare psihică etc. (< fr. empreinte)
AMPRÉNTĂ ~e f. 1) Urmă lăsată de un obiect pe o suprafață plastică. ◊ ~e digitale urme lăsate de neregularitățile pielii de pe buricele degetelor. 2) fig. Urmă lăsată de o idee, de o stare psihică, de o boală. ~a timpului. [G.-D. amprentei; Sil. am-pren-] /<fr. empreinte
amprentă s. v. ATRIBUT. CALITATE. CARACTER. CARACTERISTICĂ. ÎNSUȘIRE. ÎNTIPĂRIRE. NOTĂ. PARTICULARITATE. PROPRIETATE. SEMN. SPECIFIC. TIPAR. TRĂSĂTURĂ. URMĂ.

amprentă dex

Intrare: amprentă
amprentă substantiv feminin
Intrare: amprenta
amprenta verb grupa I conjugarea a II-a