Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru amil

amíl sn [At: DA / Pl: ~i / E: fr amyle] (Chm) Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen.
AMÍL, amili, s. m. Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. amyle.
AMÍL, amili, s. m. Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. amyle.
amíl s. m., pl. amíli
amíl s. m., pl. amíli
AMÍL s.m. (Chim.) Radical care intră în compoziția substanțelor amilice. // (și în forma amilo-) Element prim de compunere savantă în terminologia chimică cu semnificația „amidon”. [< fr. amyle, cf. lat. amylum, gr. amylon – amidon, făină].
AMÍL1 s. m. radical organic monovalent care intră în compuși amilici. (< fr. amyle)
AMIL2(O)- elem. „amidon”. (< fr. amyl/o/-, cf. lat. amylum, gr. amylon)
*amíl n., pl. urĭ (vgr. ámylon. V. amidon. Chim. Amidon (ca radical imaginar al alcooluluĭ amilic și al derivatelor luĭ).

amil definitie

amil dex

Intrare: amil
amil substantiv masculin