amigdaloíd [At: DA / P: ~lo-id / Pl: ~izi, ~e / E: fr amygdaloïde] 1 sm (Min) Rocă eruptivă a cărei masă conține substanțe de natură diferită, ca un fel de sâmburi, de forma unei migdale. 2 a (Pex) În formă de migdală.

AMIGDALOÍD, -Ă, amigdaloizi, -de, adj. În formă de migdală. – Din fr. amygdaloíde.

AMIGDALOÍD, -Ă, amigdaloizi, -de, adj. În formă de migdală. – Din fr. amygdaloïde.

amigdaloíd adj. m., pl. amigdaloízi; f. amigdaloídă, pl. amigdaloíde

amigdaloíd adj. m., pl. amigdaloízi; f. sg. amigdaloídă, pl. amigdaloíde

AMIGDALOÍD, -Ă adj. În formă de migdală. // s.n. Rocă cu intruziuni în formă de migdale. [Pron. -lo-id. / < fr. amygdaloïde].

AMIGDALOÍD, -Ă adj. în formă de migdală; amigdaliform. (< fr. amygdaloïde)

AMIGDALOÍD ~dă (~zi, ~de) Care este în formă de amigdală. /<fr. amygdaloïde

*amigdaloíd, -ă adj. (vgr. amygdaloeỉdés, în formă de migdală.

amigdaloidă textură ~,(engl.= globular structure) textură caracteristică rocilor vulcanice în a căror masă fundamentală se individualizează amigdale – goluri de diferite forme și dimensiuni umplute complet cu min. secundare: calcit, clorit, calcedonie, cuarț, zeoliți etc. Textura a. este specifică cuarțitelor și bazaltelor provenite prin răcirea și consolidarea unor lave bogate în gaze.

AMIGDALO- „migdală, amigdale”. ◊ gr. amygdale „migdală” > fr. amygdalo-, germ. id., engl. id. > rom. amigdalo-. □ ~id (v. -id), s. n., adj., 1. s. n., Rocă cu intruziuni în formă de migdale. 2. adj., Amigdaliform*; ~lit (v. -lit1), s. n., concrețiune calcaroasă prezentă în criptele amigdalei palatine; ~tom (v. -tom), s. n., instrument utilizat pentru extirparea amigdalelor; ~tomie (v. -tomie), s. f., incizie a amigdalelor; sin. tonsilotomie; ~tripsie (v. -tripsie), s. f., zdrobire chirurgicală a amigdalelor.