12 definiții pentru amiabil
amiábil, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr amiable] 1 a Înțelegător. 2 a Prietenos. 3 a Binevoitor. 4 av (D. litigii) Rezolvat prin negociere. AMIÁBIL, -Ă, amiabili, -e,
adj. Înțelegător, prietenos; binevoitor. ◊ (Adverbial) Prietenește ♦ (Despre litigii, conflicte etc.) Rezolvat prin negociere, pe cale diplomatică. Pe cale amiabilă. [
Pr.: -mi-a-] – Din
fr. amiable. AMIÁBIL, -Ă, amiabili, -e,
adj. (Franțuzism) Înțelegător, prietenos; binevoitor. ◊ (Adverbial) Prietenește. ♦ (
Jur.; despre litigii, conflicte etc.) Rezolvat prin negociere, pe cale diplomatică. [
Pr.: -mi-a-] – Din
fr. amiable. AMIÁBIL, -Ă, amiabili, -e,
adj. (Franțuzism) Înțelegător, prietenos; împăciuitor, concesiv. – Pronunțat: -mi-a-.
AMIÁBIL, -Ă, amiabili, -e,
adj. (Franțuzism) Înțelegător, prietenos; împăciuitor. [
Pr.: -mi-a-] – După
fr. amiable. amiábil (-mi-a-)
adj. m.,
pl. amiábili;
f. amiábilă,
pl. amiábile
amiábil adj. m. (sil. -mi-a-), pl. amiábili; f. sg. amiábilă, pl. amiábile AMIÁBIL adj. v. binevoitor. AMIÁBIL, -Ă adj. Înțelegător, prietenos; împăciuitor. [< fr. amiable].
AMIÁBIL, -Ă adj. înțelegător, prietenos; binevoitor, conciliator. (< fr. amiable)
AMIÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care este prietenos, binevoitor. 2) jur. Care este rezolvat prin negociere, pe cale diplomatică. ◊ Pe cale ~ă prin discuții, prin tratative. /<fr. amiable À L’AMIABLE (fr.) prin bună înțelegere – A soluționa un diferend à l’amiable. Amiabil dex online | sinonim
Amiabil definitie