ameríciu sn [At: DEX2 / V: -m / E: fr américium] Element chimic radioactiv sintetic, din familia elementelor transuranice, care se prezintă ca un metal alb-argintiu.

americiúm sn vz americiu

AMERÍCIU s. n. Element chimic radioactiv sintetic, care se prezintă ca un metal alb-argintiu, din familia elementelor transuranice. [Var.: amerícium s. n.] – Din fr. américium.

AMERÍCIUM s. n. v. americiu.

AMERÍCIU s. n. Element chimic radioactiv sintetic, care se prezintă ca un metal alb-argintiu, din familia elementelor transuranice. [Var.: amerícium s. n.] – Din fr. américium.

AMERÍCIUM s. n. v. americiu.

ameríciu [ciu pron. cĭu] s. m., art. ameríciul; simb. Am

ameríciu s. m. [-ciu pron. -ciu], art. ameríciul; simb. Am

AMERÍCIU s.n. Element radioactiv sintetic. [Var. americium s.n. / cf. fr. américium, engl. americium, cf. America – continent].

AMERÍCIUM s.n. v. americiu.

AMERÍCIU s. n. element radioactiv sintetic. (< fr. américium)

AMERÍCIU n. Element chimic radioactiv obținut pe cale sintetică. /<fr. americium, engl. americium

Am, simbol chimic pentru americiu.

AMERÍCIU (< fr. {i}), s. n. Element chimic radioactiv sintetic (Am; nr. at. 95, m. at. 243); metal alb-argintiu, p. t. 1.176 °C, dens. 13,67, din familia elementelor transuranice. A fost obținut de G. Th. Seaborg și colab. (1944) prin iradierea plutoniului-239 cu neutroni.