Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

americ├ín, ~─â [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: America + -an cf it americano, fr am├ęricain] 1-3 smf, a (Persoan─â) care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Statelor Unite ale Americii sau a unui alt stat al Americii. 4-7 a Care apar╚Ťine (popula╚Ťiei) Statelor Unite ale Americii sau altui stat al Americii. 8-11 a Care prive╚Öte (popula╚Ťia) Statelor Unite ale Americii sau altui stat al Americii.
├üFRO-AMERIC├üN, -─é, afro-americani, -e, s. m., adj. Denumire dat─â ├«n SUA nord-americanilor de origine african─â. ÔÇô Din engl. amer. Afro-american.
AMERIC├üN, -─é, americani, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) a unui alt stat al Americii. 2. Adj. Care apar╚Ťine Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) altui stat al Americii ori americanilor (1), privitor la Statele Unite ale Americii ori (mai rar) la alt stat din America ori la americani. ÔÇô America (n. pr.) + suf. -an. Cf. it. americano, fr. am├ęricain.
IB├ëRO-AMERIC├üN, -─é, ibero-americani, -e, adj. Latinoamerican. ÔÇô Din fr. ib├ęro-am├ęricain.
NORD-AMERIC├üN, -─é nord-americani, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Americii de Nord sau, p. restr., a Statelor Unite ale Americii sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Americii de Nord sau nord-americanilor (1), privitor la America de Nord ori la nord-americani; p. restr. care apar╚Ťine Statelor Unite ale Americii sau popula╚Ťiei lor, privitor la Statele Unite ale Americii sau la popula╚Ťia lor. ÔÇô Nord + american. Cf. fr. nord-americain, germ. nord-amerikanisch.
SUD-AMERIC├üN, -─é, sud-americani, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din una dintre popula╚Ťiile ╚Ť─ârilor din America de Sud sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Americii de Sud sau sud-americanilor (1), referitor la America de Sud ori la sud-americani. ÔÇô Din fr. sud-am├ęrican.
AMERIC├üN, -─é, americani, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) din popula╚Ťia de baz─â a unui alt stat al Americii. 2. Adj. Care apar╚Ťine (popula╚Ťiei) Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) altui stat al Americii, privitor la (popula╚Ťia din) Statele Unite ale Americii sau (mai rar) la alt stat din America. ÔÇô America (n. pr.) + suf. -an. Cf. it. americano, fr. am├ęricain.
NORD-AMERIC├üN, -─é, nord-americani, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Americii de Nord sau, p. restr., a Statelor Unite ale Americii sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Americii de Nord sau popula╚Ťiei ei, privitor la America de Nord sau la popula╚Ťia ei; p. restr. care apar╚Ťine Statelor Unite ale Americii sau popula╚Ťiei lor, privitor la Statele Unite ale Americii sau la popula╚Ťia lor; originar din aceste ╚Ťinuturi. ÔÇô Nord + american. Cf. fr. nord-am├ęricain, germ. nord-amerikanisch.
SUD-AMERIC├üN, -─é, sud-americani, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din una dintre popula╚Ťiile de baz─â ale ╚Ť─ârilor din America de Sud sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Americii de Sud sau privitor la America de Sud sau la popula╚Ťia ei. ÔÇô Din fr. sud-am├ęrican.
AMERIC├üN2, -─é, americani, -e, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Statelor Unite sau (mai rar) din popula╚Ťia unui alt stat al Americii; cet─â╚Ťean al Statelor Unite ale Americii.
AMERICÁN1, -Ă, americani, -e, adj. Din Statele Unite sau (mai rar) din alt stat al Americii.
NORD-AMERIC├üN, -─é, nord-americani, -e, adj. (Uneori substantivat) Care este din America de Nord; care apar╚Ťine Americii de Nord; (prin restric╚Ťie) care ╚Ťine de Statele Unite ale Americii de Nord.
SUD-AMERIC├üN, -─é, sud-americani, -e, adj. (Uneori substantivat) Care este din America de Sud; care apar╚Ťine Americii de Sud.
AMERIC├üN, -─é, americani, -e, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Care apar╚Ťine (popula╚Ťiei) Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) altui stat al Americii, privitor la (popula╚Ťia din) Statele Unite ale Americii sau (mai rar) la alt stat din America. 2. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Statelor Unite ale Americii sau (mai rar) din popula╚Ťia de baz─â a unui alt stat al Americii. ÔÇô Din America + suf. -an.
afro-americ├ín, -─â s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f., adj. Care este de origine african─â ╚Öi este stabilit sau adoptat ├«n societatea american─â din SUA. 2 adj. Care apar╚Ťine persoanelor de origine african─â stabilite ├«n SUA, care este specific acestor persoane. ÔÇó scris ╚Öi afroamerican. pl. -i, -e. /<engl. afro-american, fr. afro-am├ęricain.
americán adj. m., s. m., pl. americáni; adj. f. americánă, pl. americáne
ib├ęro-americ├ín adj. m., pl. ib├ęro-americ├íni; f. ib├ęro-americ├ín─â, pl. ib├ęro-americ├íne
nord-americán adj. m., s. m., pl. nord-americáni; adj. f., s. f. nord-americánă, pl. nord-americáne
!n├║c─â-americ├ín─â (s─âm├ón╚Ť─â comestibil─â a unui arbore) s. f., g.-d. art. n├║cii-americ├íne; pl. nuci-americ├íne
sud-americán adj. m., s. m., pl. sud-americáni; adj. f., s. f. sud-americánă, pl. sud-americáne
afroamericán adj. m., pl. afroamericáni; f. sg. afroamericánă, pl. afroamericáne
americán s. m., adj. m., pl. americáni; f. sg. americánă, g.-d. art. americánei, pl. americáne
nord-americán s. m., adj. m. american
núcă americánă s. f. + adj.
sud-americán s. m., adj. m. american
AFROAMERIC├üN, -─é adj. de origine african─â ├«n societatea american─â. (< fr. afro-am├ęricain)
AMERIC├üN, -─é adj., s. m. f. (locuitor) din S.U.A., din America. ÔŚŐ (s. f.) limba englez─â vorbit─â ├«n S.U.A. ╚Öi ├«n Canada. (< fr. am├ęricain)
NORD-AMERIC├üN, -─é adj., s. m. f. (locuitor) din America de Nord sau (p. ext.) al S.U.A. (< fr. nordam├ęricain)
SUD-AMERIC├üN, -─é adj., s. m. f. (locuitor) din America de Sud. (< fr. sud-am├ęricain)
AMERIC├üN2 ~─â (~i, ~e) m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a S.U.A. (ori a altui stat din America) sau este originar─â din S.U.A. (ori din alt stat al Americii). /Din America n. pr. + ~an
AMERIC├üN1 ~─â (~i, ~e) 1) Care apar╚Ťine S.U.A. sau popula╚Ťiei lor; din S.U.A. 2) rar Care apar╚Ťine oric─ârui stat al Americii. /Din America n. pr. + suf. ~an
american a. din America. ÔĽĹ m. locuitor dÔÇÖacolo: a se face american, a se face c─â nu ╚Ötie despre ce-i vorba.
*americán, -ă s. și adj. Care e din America.
afroameric├ín, -─â adj. Un alt nume pentru Black english ÔŚŐ ÔÇ×Pentru prima oar─â premiul pentru roman a revenit unei scriitoare afroamericane, Alice Walker, autoarea lucr─ârii ┬źCuloarea purpurie┬╗.ÔÇŁ Sc. 20 IV 83 p. 5 (din fr. afro-am├ęricain; cf. engl. afro-americanese; BD 1971)
AMERIC├üN, -─é (< America), adj., s. m. ╚Öi f. 1. S. m. ╚Öi f. (la m. pl.) Na╚Ťiune constituit─â pe terit. S.U.A. din popula╚Ťii eterogene, de religie cre╚Ötin─â (majoritatea popula╚Ťiei). Exist─â c. 260 de confesiuni religioase. ÔÖŽ Persoan─â apar╚Ťin├«nd popula╚Ťiei S.U.A. 2. Adj. Care apar╚Ťine Americilor sau popula╚Ťiei acestora, privitor la Americi sau la popula╚Ťiile lor; (mai ales) care apar╚Ťine S.U.A. sau popula╚Ťiei lor, privitor la S.U.A. sau la popula╚Ťia lor. ÔÖŽ Arta a. = arta care s-a dezvoltat pe teritoriul S.U.A. ╚Öi al Canadei ╚Öi care a ap─ârut o dat─â cu primii colonizatori. ├Än arhitectur─â, ├«n sec. 17 ╚Öi 18 este caracteristic ÔÇ×stilul colonialÔÇŁ (construc╚Ťii ├«n lemn). C─âtre sf├«r╚Öitul sec. 18 se impune ├«n arhitectura oficial─â neoclasicismul (ÔÇ×CapitoliulÔÇŁ din Washington), c─âruia i se adaug─â ├«n prima jum─âtate a sec. 19 neogoticul. Din a doua jum─âtate a sec. 19 se afirm─â ├«n construc╚Ťiile publice ╚Öi de locuit arhitectura func╚Ťional─â (cea mai semnificativ─â crea╚Ťie fiind ÔÇ×zg├«rie-noriiÔÇŁ). Folosirea scheletului de o╚Ťel, a betonului armat ╚Öi a sticlei a dat posibilitatea unor solu╚Ťii noi, formele evolu├«nd c─âtre simplitate ╚Öi elegan╚Ť─â (╚ścoala din Chicago-Louis Sullivan). Artele plastice s-au dezvoltat sub influen╚Ťa european─â, mai ales olandez─â ╚Öi englez─â. ├Än sec. 17-18, John Smibert creaz─â un realism figurativ care dureaz─â aproape un secol, av├«nd ca reprezentan╚Ťi principali pe: John Singleton Copley, Robert Feke, Benjamin West. Sec. 19 este dominat de influen╚Ťa neoclasic─â ╚Öi ╚Öi romantic─â, const├«nd ├«n apari╚Ťia peisajului ÔÇ×cu adev─ârat americanÔÇŁ ╚Öi ├«n descoperirea ÔÇ×bunului s─âlbaticÔÇŁ. Se remarc─â George Catlin, George Caleb Bingham ╚Öi, dup─â r─âzboiul de Secesiune, Thomas Eakins ╚Öi Winslow Homer. Impresionismul, reprezentat mai ales de Mary Cassat nu are o importan╚Ť─â deosebit─â ├«n evolu╚Ťia a. a.. Sec. 20 ├«ncepe cu o criz─â de identitate a artei, a c─ârei dep─â╚Öire o ├«ncearc─â ╚ścoala celor opt (ÔÇ×╚ścoala l─âzii de gunoiÔÇŁ) condus─â de Robert Henri. Momentul intr─ârii a. a. ├«n contextul artei moderne ├«l constituie apari╚Ťia Galeriei Stieglitz (Armony show). Sub influen╚Ťa marilor arti╚Öti postimpresioni╚Öti din Europa lucreaz─â ÔÇô ├«ncerc├«nd ├«n acela╚Öi timp o situare prin subiect ├«n lumea american─â ÔÇô Arhur B. Dove, John Marin, Georgia OÔÇÖKeefe. Perioada interbelic─â este dominat─â de a╚Öa-numitul ÔÇ×Imn al dinamuluiÔÇŁ, acceptare ╚Öi deificare a industrialului ce va determina apari╚Ťia stilului ÔÇ×Hard edgeÔÇŁ ╚Öi a trei arti╚Öti majori: Stuart Devis, folosind ├«n lucr─âri sale colajul, schematismul decorativ ╚Öi varia╚Ťiunile abstracte, Alexander Calder cu ÔÇ×StabileleÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×MobileleÔÇŁ sale realizate ├«n metal ╚Öi David Smith cu sculpturile ideografice. ├Än timpul ╚Öi dup─â al doilea r─âzboi mondial, sub influen╚Ťa Bauhausului, F.L. Wright caut─â s─â creeze ├«n spirit modern o arhitectur─â organic─â. I se adaug─â o suit─â de pionieri ai arhitecturii moderne veni╚Ťi din Europa: W. Gropius, Mies van der Rohe, E. Saarinen, R. Neutra. ├Än artele plastice, Galeria ÔÇ×Arta secoluluiÔÇŁ a lui Peggy Guggenheim duce la apari╚Ťia expresionismului abstract (Arshile Gorky), a picturii gestuale (Jackson Pollack) ╚Öi a unui expresionism de nuan╚Ť─â brutal-tragic─â (Willem de Kooning). Prin arta abstract─â a lui Rothko ╚Öi Barnett Newman se ajunge la Noua ╚ścoal─â din New York, ├«n cadrul c─âreia se dezvolt─â curentele Op art (Noland), sculptura minimalist─â, Pop Art (Rauschenberg, George Segal) ╚Öi hiperrealismul anilor ÔÇÖ70 (Charles Close, No├źl Mahaffey, Tony Smith).
ORGANIZA╚ÜIA STATELOR AMERICANE (O.S.A.; ├«n engl.: Organization of American States ÔÇô O.S.A.; ├«n sp.: Organizaci├│n de los Estados Americanos ÔÇô O.E.A.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â, cu sediul la Washington (S.U.A.), creat─â ├«n 1948 prin Carta de la Bogot├í (├«n vigoare din 1951, modificat─â ├«n 1965 ╚Öi 1985), ├«n scopul promov─ârii p─âcii, securit─â╚Ťii ╚Öi bunei ├«n╚Ťelegeri ├«ntre ╚Ť─ârile membre din cele dou─â continente, ├«nt─âririi colabor─ârii ╚Öi protej─ârii independen╚Ťei lor, dezvolt─ârii lor economice, sociale ╚Öi culturale ╚Öi favoriz─ârii integr─ârii lor economice. O.S.A. continu─â activitatea Uniunii interna╚Ťionale a Republicilor Americane (1890-1923) ╚Öi a Uniunii Republicilor Continentului American (1923-1948). Are 35 membri (2001) ÔÇô toate statele din cele dou─â Americi (inclusiv Cuba, suspendat─â ├«n 1962) ╚Öi observatori din 35 de state de pe toate continentele, inclusiv Uniunea European─â (dintre care 15 state au statut de observatori permanen╚Ťi). Principalele organe ale O.S.A. sunt: Adunarea General─â (care se reune╚Öte anual), Consiliul Permanent (cuprinz├ónd c├óte un reprezentant al fiec─ârui stat membru), Secretariatul, numeroase consilii (Consiliul Interamerican Economic ╚Öi Social; Consiliul Interamerican pentru Educa╚Ťie, ╚śtiin╚Ť─â ╚Öi Cultur─â ╚Ö.a.), Consf─âtuirea Consultativ─â a Mini╚Ötrilor Rela╚Ťiilor Externe, ╚Öase organiza╚Ťii, cinci comisii specializate etc.
Fraxinus americana L., ┬ź Frasin american ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte ├«naintea ├«nfrunzirii. Flori dioice (f─âr─â corol─â, cele femele au caliciul cu 4 lacinii), dispuse ├«n panicule. Frunze (cca 15 cm lungime) cu 5-9 foliole pe╚Ťiolate, ovat-oblongi, ovat-lanceolate, oblong-lanceolate cu marginea ├«ntreag─â, pe partea inferioar─â glabre, glaucescente, pe cea superioar─â verzi-lucioase. Arbori de cca 35 m ├«n─âl╚Ťime, ritidomul nu se exfoliaz─â.Muguri bruni, glabri. Fructe, samare (cca 5 cm lungime) ├«ngust-cilindrice, aripioara cu v├«rful rotunjit sau pu╚Ťin crestat.

American dex online | sinonim

American definitie

Intrare: afro-american (s.m.)
afro-american 2 s.m. substantiv masculin admite vocativul
american 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin
afro pref.
Intrare: american (s.m.)
american 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin
Intrare: nord-american (s.m.)
nord-american admite vocativul substantiv masculin
nord substantiv neutru
american 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin
Intrare: sud-american (s.m.)
sud-american admite vocativul substantiv masculin
sud substantiv neutru
american 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin
Intrare: afro-american (adj.)
afro-american 1 adj. adjectiv
american 1 adj. adjectiv
afro pref.
Intrare: american (adj.)
american 1 adj. adjectiv
Intrare: ibero-american
ibero-american adjectiv
iberic adjectiv
american 1 adj. adjectiv
Intrare: nord-american (adj.)
nord-american adjectiv admite vocativul
nord substantiv neutru
american 1 adj. adjectiv
Intrare: sud-american (adj.)
sud-american adjectiv admite vocativul
sud substantiv neutru
american 1 adj. adjectiv
Intrare: nuc─â-american─â
nuc─â-american─â substantiv feminin