Dicționare ale limbii române

12 definiții pentru amendament

amendamént sn [At: I. IONESCU, M. 315 / V: aman- / Pl: ~e / E: fr: amendement] 1 Modificare adusă unui proiect de act normativ sau de tratat. 2 (Agn) Operație de îmbunătățire a proprietăților fizice ale solului cultivat, în vederea obținerii unor recolte sporite. 3 (Agn) Substanță care se încorporează în sol pentru a schimba unele însușiri nefavorabile ale acestuia, în vederea îmbunătățirii condițiilor de nutriție ale plantelor.
AMENDAMÉNT, amendamente, s. n. 1. Îmbunătățire, modificare adusă unui proiect de act normativ sau de tratat. 2. Operație de îmbunătățire a proprietăților fizice ale solului cultivat, în vederea obținerii unor recolte sporite. ♦ Substanță care se încorporează în sol pentru a schimba unele însușiri nefavorabile ale acestuia, în vederea îmbunătățirii condițiilor de nutriție a plantelor. – Din fr. amendament.
AMENDAMÉNT, amendamente, s. n. 1. Îmbunătățire, modificare adusă unui proiect de act normativ sau de tratat. 2. Operație de îmbunătățire a proprietăților fizice ale solului cultivat, în vederea obținerii unor recolte sporite. ♦ Substanță care se încorporează în sol pentru a schimba unele însușiri nefavorabile ale acestuia, în vederea îmbunătățirii condițiilor de nutriție a plantelor. – Din fr. amendement.
AMENDAMÉNT, amendamente, s. n. Îmbunătățire (a unui text, mai ales a unei legi) prin completări sau modificări parțiale. Marele număr de propuneri de amendamente și adăugiri la proiectul de Constituție venite de la cetățeni confirmă o dată mai mult capacitatea creatoare a maselor. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 699.
AMENDAMÉNT, amendamente, s. n. Îmbunătățire, modificare a unui text, mai ales a unei legi. – După fr. amendement.
amendamént s. n., pl. amendaménte
amendamént s. n., pl. amendaménte
AMENDAMÉNT s.n. 1. Îmbunătățire (a unei legi etc.) prin adăugiri care aduc modificări, completări etc. 2. Substanță care, încorporată solului, îi modifică proprietățile. [< fr. amendement].
AMENDAMÉNT s. n. 1. îmbunătățire a unui proiect de lege, a unui tratat etc.; text introdus în acest scop. 2. corectare a anumitor erori sau omisiuni. 3. operație de îmbunătățire a unor însușiri ale solului, pentru recolte sporite. 4. substanță care, încorporată solului, îi modifică proprietățile. (< fr. amendement)
AMENDAMÉNT ~e f. 1) Modificare la un proiect de lege sau de tratat prin adăugiri și precizări. 2) Substanță care îmbunătățește solul. /<fr. amendement
amendament n. 1. modificarea unui proiect de lege; 2. tot ce fertilizează un teren.
*amendamént n., pl. e (fr. amendement). Îndreptare. Modificarea uneĭ legĭ. Îngrășarea pămîntuluĭ.

amendament definitie

amendament dex

Intrare: amendament
amendament substantiv neutru