amenaja definitie

11 definiții pentru amenaja

amenaja vt [At: MDA ms / Pl: ~jéz / E: fr aménager] 1 A organiza în vederea unei anumite utilizări. 2 A realiza o amenajare (2).
AMENAJÁ, amenajez, vb. I. Tranz. 1. A aranja, a organiza în vederea unei anumite utilizări. 2. A realiza o amenajare (2). – Din fr. aménager.
AMENAJÁ, amenajez, vb. I. Tranz. 1. (Despre case, terenuri, grădini, interioare de locuit etc.) A aranja, a organiza în vederea unei anumite utilizări. 2. A realiza o amenajare (2). – Din fr. aménager.
AMENAJÁ, amenajez, vb. I. Tranz. A pune în ordine, a aranja, a face să corespundă unui anumit scop. Teren amenajat pentru sport. ◊ Refl. pas. S-au amenajat cabinetele tehnice, s-au ornat și mobilat sălile de lectură. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2557.
AMENAJÁ, amenajez, vb. I. Tranz. A pune în ordine, a face să corespundă unui anumit scop; a aranja. – Fr. aménager.
amenajá (a ~) vb., ind. prez. 3 amenajeáză, 1 pl. amenajắm; conj. prez. 3 să amenajéze
amenajá vb., ind. prez. 1 sg. amenajéz, 3 sg. și pl. amenajeáză, 1 pl. amenajăm, conj. prez. 3 sg. și pl. amenajéze
AMENAJÁ vb. I tr. A orândui, a dispune, a întocmi într-un anumit scop; a aranja. ♦ A organiza astfel punerea în valoare a pădurilor încât să se realizeze o productivitate optimă. [P.i. 4 -jăm, ger. -jind. / < fr. aménager].
AMENAJÁ vb. tr. 1. a dispune, a aranja într-un anumit scop; a face mai confortabil (un spațiu). 2. a realiza o amenajare (2, 3). (< fr. aménager)
A AMENAJÁ ~éz tranz. 1) (terenuri, case, interioare etc.) A face mai confortabil. 2) (procese de producție) A organiza în așa fel, încât să se poată obține o productivitate optimă. /<fr. aménager
*amenajéz v. tr. (fr. aménager). Regulez tăĭerea uneĭ padurĭ. Așez, rînduĭesc, pregătesc: a amenaja un apartament.

amenaja dex

Intrare: amenaja
amenaja verb grupa I conjugarea a II-a