ambulacru definitie

7 definiții pentru ambulacru

ambulácru sn [At: DEX2 / Pl: ~re / E: fr ambulacre] Organ tubular subțire, terminat de obicei cu o ventuză, caracteristic echimodermelor și care servește la locomoție, respirație și pipăit.
AMBULÁCRU, ambulacre, s. n. Organ în formă de tub subțire, terminat de obicei cu o ventuză, caracteristic echinodermelor și servind la locomoție, respirație și pipăit. – Din fr. ambulacre.
AMBULÁCRU, ambulacre, s. n. Organ în formă de tub subțire, terminat de obicei cu o ventuză, caracteristic echinodermelor și servind la locomoție, respirație și pipăit. – Din fr. ambulacre.
ambulácru (-la-cru) s. n., art. ambulácrul; pl. ambulácre
ambulácru s. n. (sil. -cru), art. ambulácrul; pl. ambulácre
AMBULÁCRU s.n. Mic tub terminat cu o ventuză, servind ca organ de locomoție la echinoderme. [< fr. ambulacre].
AMBULÁCRU s. n. tub mic terminat cu o ventuză, organ de locomoție la echinoderme. (< fr. ambulacre)

ambulacru dex

Intrare: ambulacru
ambulacru substantiv neutru
  • silabisire: -la-cru