amblistóma sf [At: DEX2 / E: fr amblystome] Gen de amfibieni cu corpul lung de 15-25 cm, de culoare cărămizie, cu pete mari deschise, care trăiesc în America de Nord (Amblystoma).

AMBLIOSTÓMA s. f. v. amblistomă.

AMBLISTÓMĂ, amblistome, s. f. Gen de amfibian cu corpul lung de 15-25 cm, de culoare cărămizie cu pete mari deschise, răspândit în America de Nord (Amblystoma). [Var.: ambliostóma s. f.] – Din fr. amblystome.

AMBLISTÓMA s. f. Gen de amfibieni cu corpul lung de 15 – 25 cm, de culoare cărămizie cu pete mari deschise, răspândiți în America de Nord (Amblystoma). – Din fr. amblystome.[1]

amblistómă (-blis-to- / -bli-sto-) s. f., g.-d. art. amblistómei; pl. amblistóme

amblistómă s. f., (sil. mf. -sto-); pl. amblistóme

AMBLISTÓMĂ s.f. (Zool.) Animal amfibiu, de culoare cărămizie cu pete mari deschise, care trăiește în America de Nord. [< fr. amblystome].

AMBLISTÓMĂ s. f. animal amfibiu de culoare cărămizie, cu pete mari, deschise, din America de Nord. (< fr. amblystoma)

AMBLI-, v. AMBLIO-. □ ~andru (v. -andru), adj., cu stamine teșite, boante; ~noia (v. -noia), s. f., amblitimie*; ~op (v. -op), s. m. și f., (persoană) care suferă de ambliopie; ~opie (v. -opie) s. f., diminuare a acuității vizuale; ~pode (v. -pod), s. f. pl., mamifere erbivore fosile eocene, cu picioare terminate cu cîte cinci degete cu copite la vîrf; sin. ambliopode; ~stomă (v. -stomă), s. f., gen de amfibieni urodeli, de culoare cărămizie, cu pete mari deschise și care se înmulțesc prin neotenie; ~timie (v. -timie), s. f., termen generic care înglobează fenomene de obsesie, de suspiciune și de anxietate; sin. amblinoia.