aluvionare definitie

22 definiții pentru aluvionare

aluvionár, ~ă a [At: DA ms / P: ~vi-o-/ Pl: ~i, ~e / E: fr alluvionnaire] Aluvial.
aluvionáre sf [At: DA ms / P: ~vi-o- / Pl: ~nări / E: aluvion] 1 Acțiunea de depunere a unui material (pământ, nisip, pietriș) pe malurile apelor, care îl transportă. 2 Formare de aluviuni.
ALUVIONÁR, -Ă, aluvionari, -e, adj. Aluvial. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. alluvionnaire.
ALUVIONÁRE s. f. 1. Formare de aluviuni. 2. Mod de concentrare a minereurilor și a cărbunilor prin depunerea materialelor granulare aduse de un curent de apă într-un jgheab orizontal, în ordinea greutății lor specifice. [Pr.: -ví-o-] – După fr. alluvionnement.
ALUVIONÁR, -Ă, aluvionari, -e, adj. Aluvial. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. alluvionnaire.
ALUVIONÁRE s. f. 1. Formare de aluviuni. 2. Mod de concentrare a minereurilor și a cărbunilor prin depunerea materialelor granulare aduse de un curent de apă într-un jgheab orizontal, în ordinea greutății lor specifice. [Pr.: -vi-o-] – După fr. alluvionnement.
ALUVIONÁR, -Ă, aluvionari, -e, adj. Aluvial. Teren aluvionar. – Pronunțat: -vi-o-.
ALUVIONÁR, -Ă, aluvionari, -e, adj. Aluvial. [Pr.: -vi-o-] – După fr. alluvionnaire.
aluvionár (-vi-o-) adj. m., pl. aluvionári; f. aluvionáră, pl. aluvionáre
aluvionáre (-vi-o-) s. f., g.-d. art. aluvionắrii
aluvioná vb., ind. prez. 3 sg. aluvioneáză
aluvionár adj. m. (sil. -vi-o-), pl. aluvionári; f. sg. aluvionáră, pl. aluvionáre
aluvionáre s. f. (sil. -vi-o-), g.-d. art. aluvionării; pl. aluvionări
ALUVIONÁR adj. v. aluvial.
ALUVIONÁR, -Ă adj. Aluvial. [Pron. -vi-o-. / < fr. alluvionnaire].
ALUVIONÁRE s.f. 1. Depunere de aluviuni. 2. Concentrare a minereurilor și a cărbunilor efectuată în jgheaburi cu ajutorul unui curent de apă, materialele depunându-se în ordinea greutății lor specifice. [După fr. alluvionnement].
ALUVIONÁ vb. intr a depune aluviuni. (< fr. alluvionner)
ALUVIONÁR, -Ă adj. referitor la aluviuni. (< fr. alluvionnaire)
ALUVIONÁR ~ă (~i, ~e) Care este format din aluviuni. [Sil. -vi-o-] /<fr. alluvionnaire
ALUVIONÁRE f. 1) Proces care constă în depunere de aluviuni. 2) Metodă de concentrare a minereurilor și a cărbunelui cu ajutorul unui curent de apă, fiecare material depunându-se conform greutății sale specifice. /<fr. alluvionnement
*aluvionár, -ă adj. (d. aluviune după lat. alluvio). De aluviune: teren aluvionar.
ALUVIONAR adj. aluvial. (Formații ~.)

aluvionare dex

Intrare: aluvionar
aluvionar adjectiv
  • silabisire: -vi-o-
Intrare: aluvionare
aluvionare substantiv feminin
  • silabisire: -vi-o-
Intrare: aluviona
aluviona verb grupa I conjugarea a II-a