alunea definitie

13 definiții pentru alunea

aluneá sf [At: LB / V: anunea / Pl: ~ele / E: alună + -ea] 1-2 (Bot; șhp) Aluniță (1-2). 3 Pistrui. 4 Aluniță (4). 5-6 Alunel (11-12). 7 (Bot; lpl) Coada șoricelului (Achilea millefollium). 8 (Bot; lpl) Măndălaci (Bunium bulbocastanum). 9 (Bot; lpl) Coada-șoricelului (Achilea setacea). 10 (Bot; lpl) Baraboi (Chaerophyllum bulbosum).
ALUNEÁ, -ÍCĂ, alunele, s. f. I. 1. Aluniță (1). ♦ (Reg.) Pistrui. 2. (În forma alunea) Numele unui dans popular; melodia după care se execută acest dans. II. (Bot.; la pl.) 1. Plantă erbacee cu flori albe, cu tuberculele și frunzele comestibile (Carum bulbocastanum). 2. Baraboi (1). 3. Coada-șoricelului. – Alun + suf. -ea. – Alunică: cu schimbare de suf.
ALUNEÁ, alunele, s. f. 1. Aluniță (1). 2. Numele unui dans popular; melodia după care se execută acest dans. – Alună + suf. -ea.
ALUNEÁ, alunele, s. f. 1. Aluniță (1). 2. Aluniță (2). 3. Nume dat unui dans popular.
ALUNELE S. f. pl. I. 1. Plantă erbacee cu flori albe și fructe lunguiețe, care crește mai ales în pămînt argilos și calcaros și ale cărei tubercule, conținînd substanțe nutritive, se întrebuințează în bucătărie (Bunium bulbocastanum ). 2. (Transilv.) Baraboi. 3. (Ban.) Coada-șoricelului. II. (Transilv.) Pistrui.
ALUNEÁ, alunele, s. f. 1. Aluniță (1). 2. Numele unui dans popular și melodia după care se execută. – Din alună + suf. -ea.
aluneá v. alunícă
alunícă/aluneá (rar) s. f., art. aluníca/alunéaua, g.-d. art. alunélei; pl. alunéle, art. alunélele
aluneá v. alunícă
alunícă / aluneá s. f., g.-d. art. alunélei; pl. alunéle
aluneà f. V. alunèle.
aluneá, V. alunică.
1) alunícă și -neá f., pl. ele (dim. d. alună). Achilee, o plantă din familia compuselor (Banat). Altă plantă (carum [saŭ bunium] bulbocástanum), înrudită cu baraboĭu, cu care se și confundă pe alocurĭ și are aceleașĭ rădăcinĭ unflate, care-s culinare, numită și măndănăc. V. și brîndușă.

alunea dex

Intrare: alunea
alunea substantiv feminin