Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru alumin─â

alum├şn sm vz alumin─â
alum├şn─â sfs [At: DA / V: alumin sm / E: fr alumine] (Chm; Min) 1 Oxid de aluminiu care serve╚Öte la fabricarea aluminiului prin electroliz─â. 2 (├Äf -in) Varietate de caolin, folosit─â ├«n industria cauciucului.
ALUM├ŹN─é s. f. Oxid de aluminiu (ob╚Ťinut pe cale industrial─â). ÔÇô Din fr. alumine.
ALUM├ŹN─é s. f. 1. Oxid de aluminiu. 2. (├Än forma alumin) Varietate de caolin, folosit─â ├«n industria cauciucului. [Var.: alum├şn s. n.] ÔÇô Din fr. alumine.
ALUM├ŹN s. n. v. alumin─â.
alum├şn (varietate de caolin) s. n.
alum├şn─â (oxid de aluminiu) s. f., g.-d. art. alum├şnei
alum├şn (varietate de caolin) s. n.
alum├şn─â (oxid de aluminiu) s. f., g.-d. art. alum├şnei
ALUM├ŹN─é s. v. oxid de aluminiu.
ALUM├ŹN s.n. (Geol.) Varietate de caolin, folosit─â ├«n industria cauciucului. [< fr. alumine].
ALUM├ŹN─é s.f. (Geol.) Oxid natural de aluminiu, a c─ârui form─â cristalizat─â este corindonul. [< fr. alumine].
ALUM├ŹN s. n. varietate de caolin folosit─â ├«n industria cauciucului. (< fr. alumine)
ALUM├ŹN─é s. f. oxid natural de aluminiu, divers colorat, av├ónd la baz─â un mare num─âr de pietre pre╚Ťioase. (< fr. alumine)
alumin─â f. oxid metalic derivat din aluminiu.
*alum├şn─â f., pl. e (d. alumini┼ş; fr. alumine). Chim. Oxid metalic derivat din alumini┼ş, care, divers colorat de alte oxide metalice, constitue un oare care num─âr de petre pre╚Ť─şoase (rubin, safir, topaz ╚Ö. a.). V. corindon.
ALUMIN─é s. (CHIM.) oxid de aluminiu.

Alumin─â dex online | sinonim

Alumin─â definitie

Intrare: alumin─â
alumin substantiv neutru
alumin─â substantiv feminin