altíță sf [At: (sec. XVII), ap. HEM 932 / V: -tíțe, (reg) lătíță / Pl: ~țe / E: srb latica] 1 (Mpl) Parte a mânecii de pe umerii cămășilor femeiești (sau bărbătești) brodată cu cusături (sau cu fluturi) Cf umăraș. 2 Cusătură cu amici și cu mătase de-a lungul mânecilor cămășilor femeiești. 3 (Pex) Cămașă femeiască.

altíțe sfp vz altiță

ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Porțiune ornamentată prin alesătură sau prin cusătură în partea de sus a mânecilor iilor. – Cf. sb. latica.

ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Porțiune ornamentată prin alesătură sau prin cusătură în partea de sus a mânecilor iilor. – Cf. scr. latica.

ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Broderie lată, făcută cu arnici sau cu mătase pe umerii iilor. Purta... bluză cu altițe verzi. SADOVEANU, P. M. 59. Și fete vin să le-nflorești altița, La pragul tău e plină ulicioara. GOGA, P. 30. Altița de pe umăr e bogat cusută cu fluturi de aur. ODOBESCU, S. I 418. ♦ (Metaforic) Cămașă. Pe pieptul tînăr el și-a pus Altiță-n loc de-aramă. COȘBUC, P. I 70. Lina sta-n portiță, Sălta-n vînt a ei altiță. COȘBUC, P. I 49.

ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Broderie lată, făcută cu arnici sau cu mătase pe umerii iilor. – Comp. sb. latica.

altíță s. f., g.-d. art. altíței; pl. altíțe

altíță s. f., g.-d. art. altíței; pl. altíțe

ALTÍȚĂ s. (prin Transilv.) broschiță. (Ie cu ~e.)

altíță (altíțe), s. f. – Broderie pe partea superioară a mînecii la ie sau cămașă. Lat. altĭtia, de unde it. altezza. Se explică prin poziția relativă a broderiei; partea inferioară a mînecii, cînd este brodată, nu se poate numi astfel. După Cihac, Hasdeu și DAR, din sb. latica „margine de rochie” (de unde, în Ban., var. lătiță); este posibil însă ca cuvîntul sb. să provină din rom. Este dubletul lui alteță, s. f., din it. (sec. XIX).

ALTÍȚĂ ~e f. Broderie care se face pe umerii iilor. /cf. sb. latica

altiță f. umărul unei ii cusut cu flori: cămașă cu altiță. [Banat latiță = serb. LATIȚA].

altíță f., pl. e (sîrb. latica). Cusutura ornamentală (cu florĭ saŭ fluturĭ) de pe umeriĭ cămășilor țărăneștĭ (maĭ ales femeĭești).

ALTIȚĂ s. (prin Transilv.) broschiță. (Ie cu ~e.)