Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru alterna

alt├ęrn, ~─â a [At: NEGRUZZI, S. I, 102 / Pl: ~i, ~e / E: fr alterne] 1 De o parte ╚Öi de alta. 2 (Gmt; ├«s) Unghiuri ~e Unghiuri formate dou─â c├óte dou─â, simetric, de dou─â drepte pe care le taie o secant─â. 3 (Bot; d. flori sau frunze) Care cresc pe tulpin─â de o parte ╚Öi de alta, la distan╚Ť─â. 4-5 (Bot; d. flori; ├«s) Alterni-sepal, alterni-petal Petale sau sepale care cresc c├óte dou─â, la distan╚Ť─â. 6 (├Äs) Sistem ~ Sistem de agricultur─â bazat pe alternarea culturilor.
alterná [At: ODOBESCU, S. I, 368 / Pzi: ~nez, (rar) altern / E: fr alterner] 1-2 vir A (se) schimba pe rând. 3 vi A veni unul după altul, în rând. 4 vtf A face să urmeze pe rând.
ALT├ëRN, -─é, alterni, -e, adj. (├Än sintagmele) Unghiuri alterne (interne sau externe) = fiecare dintre cele dou─â perechi de unghiuri formate de o parte ╚Öi de alta a dou─â drepte t─âiate de o secant─â. Frunze (sau flori) alterne = frunze (sau flori) a╚Öezate de o parte ╚Öi de alta a tulpinii sau a ramurilor, la niveluri diferite. Sistem altern = sistem de agricultur─â bazat pe alternarea culturilor. ÔÇô Din fr. alterne, lat. alternus.
ALTERN├ü, alternez, vb. I. Intranz. ╚Öi tranz. 1. A reveni sau a face s─â revin─â succesiv, a lua pe r├ónd unul locul altuia, a se succeda sau a face s─â se succead─â la intervale aproximativ egale. 2. Intranz. (Despre sunete) A se schimba prin alternan╚Ťe (2). ÔÇô Din fr. alterner, lat. alternare.
ALT├ëRN, -─é, alterne, adj. (├Än sintagmele) Unghiuri alterne (interne sau externe) = fiecare dintre cele dou─â perechi de unghiuri formate de o parte ╚Öi de alta a dou─â drepte t─âiate de o secant─â. Frunze (sau flori) alterne = frunze (sau flori) a╚Öezate de o parte ╚Öi de alta a tulpinii sau a ramurilor, la niveluri diferite. Sistem altern = sistem de agricultur─â bazat pe alternarea culturilor. ÔÇô Din fr. alterne, lat. alternus.
ALTERN├ü, alternez, vb. I. Intranz. ╚Öi tranz. 1. A reveni sau a face s─â revin─â succesiv, a lua pe r├ónd unul locul altuia, a se succeda sau a face s─â se succead─â la intervale aproximativ egale. 2. Intranz. (Despre sunete) A se schimba prin alternan╚Ťe (2). ÔÇô Din fr. alterner, lat. alternare.
ALTÉRN, -Ă, alterni, -e, adj. (Numai în expr.) Unghiuri alterne interne = fiecare dintre cele două perechi de unghiuri formate în interiorul a două drepte paralele tăiate de o secantă, de o parte și de alta a acesteia (secanta și cîte una din drepte formînd laturile lor). Unghiuri alterne externe = fiecare dintre cele două perechi de unghiuri formate în afara a două drepte paralele tăiate de o secantă, de o parte și de alta a acesteia (secanta și cîte una din drepte formînd laturile lor). Frunze (sau flori) alterne = frunze (sau flori) așezate de o parte și de alta a tulpinii sau a ramurilor, la niveluri diferite. Sistem altern = sistem de agricultură care se bazează pe alternarea culturilor pe unul și același teren.
ALTERN├ü, alternez, vb. I. Intranz. (Despre dou─â elemente diferite sau cu roluri diferite; al doilea element se introduce prin prep. ┬źcu┬╗) 1. A lua pe r├«nd unul locul altuia, a reveni succed├«ndu-se unul dup─â altul, a se schimba unul cu altul. Ziua alterneaz─â cu noaptea. ÔŚŐ Tranz. Alternez munca cu odihna. 2. (Despre sunete) A varia, a se schimba ├«n diferitele forme gramaticale ale aceluia╚Öi cuv├«nt sau ├«n cuvintele apar╚Ťin├«nd aceleia╚Öi familii. ┬źA┬╗ alterneaz─â cu ┬źe┬╗ ├«n declinarea ╚Öi ├«n familia cuv├«ntului ┬źfat─â┬╗. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: (├«nvechit) alt├ęrn (ODOBESCU, S. I 388).
ALT├ëRN, -─é, alterne, adj. n. ╚Öi f. (├Än expr.) Unghiuri alterne interne (sau externe) = fiecare dintre cele dou─â perechi de unghiuri formate ├«n interiorul (sau ├«n exteriorul) a dou─â drepte paralele t─âiate de o secant─â, de o parte ╚Öi de alta a acesteia. Frunze (sau flori) alterne = frunze (sau flori) a╚Öezate de o parte ╚Öi de alta a tulpinii sau a ramurilor, la niveluri diferite. Sistem altern = sistem de agricultur─â care se bazeaz─â pe alternarea culturilor pe acela╚Öi teren. ÔÇô Fr. alterne (lat. lit. alternus).
ALTERN├ü, alternez, vb. I. Intranz. 1. A reveni succesiv, a lua pe r├ónd unul locul altuia. ÔÖŽ Tranz. A face s─â ia, pe r├ónd, unul locul altuia. 2. (Despre sunete) A se schimba ├«n diferitele forme gramaticale ale aceluia╚Öi cuv├ónt sau ├«n cuvintele din aceea╚Öi familie. ÔÇô Fr. alterner (lat. lit. alternare).
alt├ęrn adj. m., pl. alt├ęrni; f. alt├ęrn─â, pl. alt├ęrne
alterná (a ~) vb., ind. prez. 3 alterneáză
alt├ęrn adj. n., f. alt├ęrn─â; pl. n. ╚Öi f. alt├ęrne
altern├í vb., ind. prez. 1 sg. altern├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. alterne├íz─â
ALT├ëRN, -─é adj. Unghiuri alterne = unghiurile formate ├«n interiorul a dou─â drepte paralele t─âiate de o secant─â; frunze (sau flori) alterne = frunze (sau flori) care cresc de o parte ╚Öi de alta a tulpinii sau a ramurilor unei plante la distan╚Ťe diferite; (agr.) sistem altern = sistem de agricultur─â bazat pe alternarea culturilor. [< fr. alterne, cf. lat. alternus].
ALTERNÁ vb. I. intr. 1. A se schimba pe rând, a reveni succedându-se unul în urma celuilalt. 2. (Despre sunete) A varia de la o formă gramaticală la alta a aceluiași cuvânt sau în cuvinte din aceeași familie. [< fr. alterner, cf. lat. alternare].
ALTÉRN, -Ă adj. 1. unghiuri ~e interne (sau externe) = unghiuri formate în interiorul (sau exteriorul) a două drepte paralele tăiate de o secantă. 2. (despre frunze, flori) care crește de o parte și de alta a tulpinii, a ramurilor, la niveluri diferite. (< fr. alterne, lat. alternus)
ALTERN├ü vb. I. intr., tr a (se) schimba pe r├ónd, a reveni, a face s─â revin─â succesiv. II. intr. (despre sunete) a se schimba prin alternan╚Ť─â (2). (< fr. alterner, lat. alternare)
ALTÉRN ~ă (~i, ~e) 1) (despre unghiuri) Care sunt formate în interiorul (sau în exteriorul) a două drepte paralele întretăiate de o secantă. 2) (despre frunze, flori) Care crește de o parte și de alta a tulpinii sau a ramurii la niveluri diferite. 3): Sistem ~ sistem care se bazează pe alternarea culturilor. /<fr. alterne, lat. alternus
A ALTERN├ü ~├ęz 1. tranz. A face s─â se succead─â regulat. 2. intranz. 1) A se succede regulat. Ziua ~eaz─â cu noaptea. 2) (despre sunetele vorbirii) A se schimba prin alternan╚Ť─â. /<fr. alterner, lat. alternare
altern a. 1. Geom. de o parte și de alta; unghiuri alterne, formate de două drepte paralele cu laturile opuse la aceeaș secantă; 2. Bot. frunze așezate unele peste altele de ambele laturi ale cotorului (ca la mesteacăn).
alternà v. a face unul după altul, a schimba pe rând.
*alt├ęrn, -─â adj. (lat. alternus. V. subaltern). Geom. Se zice despre ungh─şurile situate ├«n p─âr╚Ťile opuse secante─ş c├«nd dou─â drepte paralele ├«s t─â─şate de alta. Unghiur─ş alterne interne, situate ├«n ─âuntru celor do┼ş─â paralele ├«n partea opus─â secante─ş, cum ├«s cele do┼ş─â ungh─şuri A ╚Öi B. Unghiuri alterne externe, situate afar─â din cele do┼ş─â paralele ├«n partea opus─â secante─ş, cum ├«s cele do┼ş─â ungh─şuri C ╚Öi D. (Ungh─şurile alterne interne ├«s egale ├«ntre ele, ╚Öi tot a╚Öa ╚Öi cele alterne externe). Bot. Frunze, flori alterne, a╚Öezate de fie-care parte a ramuri─ş, dar nu una ├«n fa╚Ťa alte─şa.
*alt├ęrn ╚Öi altern├ęz, a -├í v. intr. (lat. altern├íre). M─â succed cu ma─ş mult─â sa┼ş ma─ş pu╚Ťin─â regularitate: fragi─ş alternau cu stejari─ş. V. tr. Variez cultura: alternez semin╚Ťele.

Alterna dex online | sinonim

Alterna definitie

Intrare: altern
altern adjectiv
Intrare: alterna
alterna verb grupa I conjugarea a II-a