alpaca1 sfs [At: DA / V: ~aga / E: fr alpaca] 1 Animal rumegător din familia lamelor, cu lână mătăsoasă, lungă și foarte subțire, de culoare albă, uneori neagră care trăiește în America de Sud (Lama pacos). 2 Stofa fină din lâna de alpaca1 (1).

alpaca2 sfs [At: DA / V: ~aga / E: ger Alpaka] Aliaj inoxidabil de nichel, cupru și zinc, care (argintat) servește la fabricarea tacâmurilor de masă, a instrumentelor medicale și optice etc. Si: alfenid.

ALPACÁ1, alpacale, s. f. 1. Animal rumegător cu lână fină, lungă și subțire, care trăiește în America de Sud (Lama pacos). 2. Stofă fină fabricată din lâna acestui animal. – Din fr. alpaga, alpaca.

ALPACÁ2, (2) alpacale, s. f. 1. Aliaj inoxidabil de nichel, cupru și zinc, folosit la fabricarea tacâmurilor, instrumentelor medicale etc. 2. Obiect fabricat din alpaca (1). – Din germ. Alpaka.

ALPACÁ1 s. f. Animal rumegător cu lână fină, lungă și subțire, care trăiește în America de Sud (Lama pacos). ♦ Stofă fină fabricată din lâna acestui animal. – Din fr. alpaga, alpaca.

ALPACÁ2 s. f. Aliaj inoxidabil de nichel, cupru și zinc, folosit la fabricarea tacâmurilor, instrumentelor medicale etc. – Din germ. Alpaka.

ALPACÁ1 s. f. 1. Animal rumegător cu lînă lungă șl foarte subțire, de culoare albă, uneori neagră; trăiește în America de sud (Lama pacos). 2. Stofă fină din lîna acestui animal.

ALPACÁ2 s. f. Aliaj inoxidabil de nichel, cupru și zinc, care servește la fabricarea tacîmurilor de masă, a instrumentelor medicale și optice etc.

ALPACÁ1 s. f. Animal rumegător cu lână lungă și subțire, care trăiește în America de Sud (Lama pacos). ♦ Stofă fină din lâna acestui animal. – Fr. alpaga.

ALPACÁ2 s. f. Aliaj de nichel, cupru și zinc. – Germ. Alpaka.

alpacá1 (aliaj, țesătură) s. f., art. alpacáua, g.-d. alpacále, art. alpacálei

alpacá2 (animal) s. f., art. alpacáua, g.-d. art. alpacálei; pl. alpacále, art. alpacálele

alpacá (animal, aliaj, țesătură) s. f., art. alpacáua, g.-d. art. alpacálei; (animale) pl. alpacále

ALPACÁ s. (TEHN.) (livr.) argentan.

ALPACÁ1 s.f. 1. Animal rumegător cu lână lungă și mătăsoasă, care trăiește în America de Sud. 2. Stofă fină din lâna acestui animal. [Acc. și alpáca, pl. -ale, var. alpaga s.f. / cf. fr. alpaca, alpaga < cuv. indigen american].

ALPACÁ2 s.f. Aliaj inoxidabil de cupru, nichel și zinc, întrebuințat la fabricarea tacâmurilor, a instrumentelor medicale, optice etc.; argentan. [< germ. Alpaka].

ALPACÁ2 s. f. aliaj inoxidabil de cupru, nichel și zinc, folosit la fabricarea tacâmurilor, a instrumentelor medicale etc.; argentan. (< germ. Alpaka)

ALPACÁ1 s. f. mamifer erbivor, domesticit, înrudit cu cămila, cu lâna lungă și mătăsoasă, din America de Sud. ◊ stofă fină din lâna acestuia. (< fr., sp. alpaca)

ALPACÁ1 f. Aliaj inoxidabil de cupru, nichel și zinc, din care se fac diferite obiecte (tacâmuri, instrumente medicale, optice etc.). [G.-D. alpacalei] /<germ. Alpaka

ALPACÁ2 ~le f. 1) Mamifer rumegător din America de Sud, cu lână lungă și fină, de culoare albă sau neagră. 2) Stofă din lâna acestui animal. [Art. alpacaua; G.-D. alpacalei] /<fr. alpaca, alpaga

alpaca f. pacfon.

*alpácă f., pl. e (sp. alpaca, cuv. peruvian). Un fel de lamă (capră) cu lîna maĭ fină. Stofă din lînă de alpacă. Un fel de alfenid din care se fac tacîmurĭ de masă (germ. alpaka), care provin din fabricĭ germane și aŭ ca marcă o alpacă (scris alpacca). – Ob. alpacá (fr. alpaca și alpaga): tacîm de alpacá.

ALPACA s. (TEHN.) (livr.) argentan. (Obiecte din ~.)