almée sf [At: BOLINTINEANU, ap. RUDOW, XVII, 381 / E: fr almée] Dansatoare egipteană care își însoțește dansul cu cântece.

ALMÉE, almee, s. f. Dansatoare egipteană care își însoțește dansul cu cântece (improvizate). – Din fr. almée.

ALMÉE s. f. Dansatoare egipteană care își însoțește dansul cu cântece (improvizate). – Din fr. almée.

ALMÉE s. f. Dansatoare egipteană care își însoțește dansul cu cântece (improvizate). – Fr. almée.

!almée s. f., art. alméea, g.-d. almée, art. alméei; pl. almée

almée s. f., art. alméea, g.-d. art. alméei; pl. almée

ALMÉE s.f. invar. Dansatoare-cântăreață egipteană. [Pron. -me-e. / < fr. almée].

ALMÉE s. f. dansatoare-cântăreață egipteană. (< fr. almée)

ALMÉE f. invar. Cântăreață și dansatoare la egipteni. /<fr. almée

almee f. dănțuitoare orientală: almeia ce’n danțuri atât de rușinoasă s’arată BOL.