Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru alinia

alini├í [At: CONTEMP., Seria II, 1948, nr. 104, 9/1 / Pzi: ~i├ęz / E: fr aligner] 1-2 vtr A (se) a╚Öeza ├«n linie dreapt─â. 3 vt A ├«ndrepta traseul unei str─âzi. 4 vt (Aht) A a╚Öeza un grup de construc╚Ťii dup─â o linie dinainte stabilit─â. 5 vr (D. ╚Ť─âri) A se asocia ├«ntr-o grupare pe baza unui tratat. 6 vt A ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a-i asigura o bun─â func╚Ťionare.
ALINI├ü, aliniez, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) a╚Öeza ├«n linie dreapt─â. ÔÖŽ Tranz. A ├«ndrepta traseul unei str─âzi. ÔÖŽ Tranz. A a╚Öeza un grup de construc╚Ťii dup─â o linie dinainte stabilit─â. 2. Refl. (Despre ╚Ť─âri) A se asocia ├«ntr-o grupare pe baza unui tratat. 3. Tranz. a ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a-i asigura o bun─â func╚Ťionare. [Pr.: -ni-a] ÔÇô A3 + linie (dup─â fr. aligner).
ALINI├ü, aliniez, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) a╚Öeza ├«n linie dreapt─â. ÔÖŽ Tranz. A ├«ndrepta traseul unei str─âzi. ÔÖŽ Tranz. A a╚Öeza un grup de construc╚Ťii dup─â o linie dinainte stabilit─â. 2. Refl. (Despre ╚Ť─âri) A se asocia ├«ntr-o grupare pe baza unui tratat. 3. Tranz. A ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a-i asigura o bun─â func╚Ťionare. [Pr.: -ni-a] ÔÇô A3 + linie (dup─â fr. aligner).
ALINI├ü, aliniez, vb. I. Tranz. A a╚Öeza ├«n linie dreapt─â, la linie. ÔŚŐ Refl. Solda╚Ťii se aliniaz─â. ÔÖŽ (Urbanistic─â) A ├«ndrepta traseul unei str─âzi. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ni-a.
ALINI├ü, aliniez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) a╚Öeza ├«n linie dreapt─â. ÔÖŽ Tranz. A ├«ndrepta traseul unei str─âzi. [Pr.: -ni-a] ÔÇô Din a3 + linie (dup─â fr. aligner).
alini├í (a ~) (-ni-a) vb., ind. prez. 3 alini├íz─â, 1 pl. alini├ęm (-ni-em); conj. prez. 3 s─â alini├ęze; ger. alini├şnd (-ni-ind)
alini├í vb. Ôćĺ linia
ALINIÁ vb. a (se) înșira, a (se) înșirui, a (se) ordona, a (se) rândui, (înv. și reg.) a (se) șirui. (S-au ~ în tăcere.)
ALINI├ü vb. I tr., refl. A (se) a╚Öeza ├«n linie dreapt─â. ÔÖŽ tr. A ├«ndrepta traseul unei str─âzi. [Pron. -ni-a, ger. -iind, var. alinea vb. I. / < linie, dup─â fr. aligner].
ALINI├ü vb. I. tr., refl. a (se) a╚Öeza ├«n linie dreapt─â. II. tr. a ├«ndrepta traseul unei str─âzi. III. refl. (despre ╚Ť─âri) a se asocia ├«ntr-o grupare pe baza unui tratat. (dup─â fr. aligner)
A ALINI├ü ~├ęz tranz. 1) (traseul unei str─âzi) A aranja ├«n linie dreapt─â. 2) (construc╚Ťii) A amplasa dup─â o anumit─â linie. 3) A face s─â se alinieze. [Sil. -ni-a] /a + linie
A SE ALINI├ü m─â ~├ęz intranz. 1) (despre persoane) A se a╚Öeza ├«ntr-o linie dreapt─â; a se aranja. 2) A se conforma cu fidelitate. ~ la principiile politice ale unui partid. 3) (despre ╚Ť─âri) A se asocia ├«ntr-o grupare pe baza unui tratat. /a + linie
alinià v. a așeza în linie dreaptă, a pune în linie: aliniez o casă, o stradă.
*al├şni─ş ╚Öi -i├ęz, a -├í v. tr. (d. linie; fr. aligner). A╚Öez ├«n linie dreapt─â.
ALINIA vb. a (se) înșira, a (se) înșirui, a (se) ordona, a (se) rîndui, (înv. și reg.) a (se) șirui. (S-au ~ în tăcere.)

Alinia dex online | sinonim

Alinia definitie

Intrare: alinia
alinia verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -ni-a