alicăríe sf [At: LTR / Pl: ~ii / E: alică + -ărie] Spărturi de piatră sau de cărămidă, întrebuințate la construirea drumurilor.

ALICĂRÍE s. f. Material de construcție constituit din spărturi de cărămidă sau din piatră naturală, folosit ca umplutură. – Alic + suf. -ărie.

ALICĂRÍE s. f. Material de construcție din spărturi de cărămidă sau din piatră naturală, folosit ca umplutură. – Alic(ă) + suf. -ărie.

ALICĂRÍE s. f. Material de construcție sau de umplutură, alcătuit din spărturi de piatră sau de cărămidă. – Din alică + suf. -ărie.

alicăríe s. f., art. alicăría, g.-d. alicăríi, art. alicăríei

alicăríe s. f., art. alicăría, g.-d. alicăríi, art. alicăríei