Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru alfabetic

alfabétic, ~ă a [At: EMINESCU, N. 45 / Pl: ~ici, -ice / E: fr alphabetique] În ordinea literelor alfabetului.
ALFABÉTIC, -Ă, alfabetici, -ce, adj. Așezat în ordinea alfabetului. – Din fr. alphabétique.
ALFABÉTIC, -Ă, alfabetici, -ce, adj. Așezat în ordinea alfabetului. – Din fr. alphabétique.
ALFABÉTIC, -Ă, alfabetici, -e, adj. (Așezat) în ordinea literelor dintr-un alfabet. Indice alfabetic. Ordine alfabetică, ◊ Scara alfabetică... constituie o adevărată scară muzicală și arta versurilor nu este nici mai mult nici mai puțin decît arta muzicii. MACEDONSKI, O. IV 77. ◊ (Adverbial) Am așezat fișele alfabetic.
ALFABÉTIC, -Ă, alfabetici, -ce, adj. Așezat în ordinea alfabetului. – Fr. alphabétique.
alfabétic adj. m., pl. alfabétici; f. alfabétică, pl. alfabétice
alfabétic adj. m., pl. alfabétici; f. sg. alfabétică, pl. alfabétice
ALFABÉTIC, -Ă adj. În ordinea literelor alfabetului. [< fr. alphabétique].
ALFABÉTIC, -Ă adj. în ordinea alfabetului. (< fr. alphabétique)
ALFABÉTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de alfabet. În ordine ~că. /<fr. alphabétique
alfabetic a. după ordinea alfabetului.
*alfabétic, -ă adj. (d. alfabet; fr. alphabétique). În ordinea alfabetuluĭ: catalog alfabetic. Adv. În ordine alfabetică.
ALFABÉTIC, -Ă adj. (< fr. alphabétique): în sintagmele ordine alfabetică și scriere alfabetică (v.).

alfabetic definitie

alfabetic dex

Intrare: alfabetic
alfabetic adjectiv