alergén, ~ă sn, a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr allergène] 1-2 (Substanță de natură proteică) care provoacă o alergie.

ALERGÉN, -Ă, alergeni, -e, adj., s. n. (Substanță de natură proteică) care provoacă o alergie. – Din fr. allergène.

ALERGÉN, -Ă, alergeni, -e, adj., s. n. (Substanță de natură proteică) care provoacă o alergie. – Din fr. allergène.

alergén1 adj. m., pl. alergéni; f. alergénă, pl. alergéne

alergén2 s. n., pl. alergéne

alergén adj. m., pl. alergéni; f. sg. alergénă, pl. alergéne

alergén s. n., pl. alergéne

ALERGÉN, -Ă adj., s.m. (Substanță) care provoacă o stare alergică. [< fr. allergène, cf. fr. allergie – alergie, gr. gennan – a produce].

ALERGÉN, -Ă adj., s. n. (substanță, agent) care provoacă alergie. (< fr. allergène)

ALERGÉN ~ă (~i, ~e) și substantival Care provoacă alergie. /<fr. allergene

ALERGÉN, alergene, s. n. (Med.) Antigen care provoacă reacții de hipersensibilitate mediate prin mecanisme imunologice (conform terminologiei Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică – EAACI). – Din fr. allergène.