alegréțe sf [At: DEX2 / Pl: ~i / E: fr allégresse] (Liv) Vioiciune (a tonului, a exprimării).

ALEGRÉȚE s. f. (Livr.) Vioiciune, sprinteneală (a tonului, a exprimării). – Din fr. allégresse.

ALEGRÉȚE s. f. (Livr.) Vioiciune, sprinteneală (a tonului, a exprimării). – Din fr. allégresse.

alegréțe s. f.

ALEGRÉȚE s. f. vioiciune, sprinteneală (a tonului, a exprimării). (< it. allegrezza, fr. allégresse)