alegoric definitie

15 definiții pentru alegoric

alegóric, ~ă [At: CAMIL PETRESCU, V. 68 / Pl: ~ici, -ice / E: fr allégorique, lat allegoricus] 1 a Caracteristic alegoriei. 2 a Care reprezintă o alegorie. 3 a Exprimat prin pilde. 4 a (Îs) Car ~ Vehicul amenajat cu o platformă, pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează în anumite zile de sărbătoare. 5 av În mod alegoric.
ALEGÓRIC, -Ă, alegorici, -ce, adj. Caracteristic alegoriei, care reprezintă o alegorie; exprimat în pilde. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă, pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează în anumite zile de sărbătoare. – Din fr. allégorique, lat. allegoricus.
ALEGÓRIC, -Ă, alegorici, -ce, adj. Caracteristic alegoriei, care reprezintă o alegorie; exprimat în pilde. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă, pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează în anumite zile de sărbătoare. – Din fr. allégorique, lat. allegoricus.
ALEGÓRIC,-Ă, alegorici, -e, adj. Caracteristic pentru alegorie, conținînd un sens ascuns, o aluzie ascunsă; exprimat în pilde. «Istoria ieroglifică» a lui D. Cantemir este o scriere alegorică. ◊ [Tranșeea] desparte două lumi... Desparte Trecuturi cu cuprinsul alegoric. Descrise fiecare-n cîte-o carte. CAMIL PETRESCU, V. 68. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă pe care se reprezintă o scenă simbolizînd o idee sau o acțiune și cu care se defilează în cadrul anumitor zile de sărbătoare. ◊ (Adverbial) Stema Republicii Populare Romîne reprezintă alegoric bogățiile patriei noastre.
ALEGÓRIC, -Ă, alegorici, -e, adj. Caracteristic alegoriei; exprimat în pilde. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă, pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează în anumite zile de sărbătoare. – Fr. allégorique (lat. lit. allegoricus).
alegóric adj. m., pl. alegórici; f. alegórică, pl. alegórice
alegóric adj. m., pl. alegórici; f. sg. alegórică, pl. alegórice
ALEGÓRIC adj. simbolic. (O imagine ~.)
ALEGÓRIC, -Ă adj. De alegorie, cu sens ascuns; exprimat în pilde. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează la anumite sărbători. [< fr. allégorique].
ALEGÓRIC, -Ă adj. caracteristic alegoriei. ♦ car ~ = vehicul amenajat cu o platformă reprezentând o scenă simbolică și cu care se defilează la anumite sărbători. (< fr. allégorique, lat. allegoricus)
ALEGÓRIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de alegorie; propriu alegoriei. Scriere ~că.Car ~ vehicul prevăzut cu o platformă pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează la unele sărbători. /<fr. allégorique, lat. allegoricus
alegoric a. ce ține de alegorie: graiu alegoric.
*alegóric, -ă adj. (vgr. allegorikós). Ret. Relativ la alegorie. Adv. În mod alegoric.
ALEGORIC adj. simbolic. (O imagine ~.)
ALEGÓRIC, -Ă adj. (< fr. allegorique): în sintagma stil alegoric (v.).

alegoric dex

Intrare: alegoric
alegoric adjectiv