alebardier definitie

18 definiții pentru alebardier

alebardiér sm vz halebardier
ALEBARDIÉR s. m. v. halebardier.
HALEBARDIÉR, halebardieri, s. m. Soldat înarmat cu o halebardă. [Pr.: -di-er. – Var.: alebardiér s. m.] – Din fr. hallebardier.
ALEBARDIÉR, alebardieri, s. m. V. halebardier.
HALEBARDIÉR, halebardieri, s. m. Soldat înarmat cu o halebardă. [Pr.: -di-er. – Var.: alebardiér s. m.] – Din fr. hallebardier.
ALEBARDIÉR s. m. v. halebardier.
HALEBARDIÉR, halebardieri, s. m. Soldat care poartă o halebardă. – Pronunțat: -di-er. – Variantă: alebardier s. m.
ALEBARDIÉR s. m. v. halebardier.
halebardiér (-di-er) s. m., pl. halebardiéri
halebardiér s. m. (sil. -di-er), pl. halebardiéri
HALEBARDIÉR s. (IST., MIL.) (înv.) trabant.
ALEBARDIÉR s.m. v. halebardier.
HALEBARDIÉR s.m. Soldat înarmat cu o halebardă. [Pron. -di-er, var. alebardier s.m. / < fr. hallebardier].
HALEBARDIÉR s. m. soldat înarmat cu o halebardă. (< fr. hallebardier)
HALEBARDIÉR ~e m. ist. Ostaș înarmat cu o halebardă. [Sil. -di-er] /<fr. hallebardier
alebardier m. soldat înarmat cu alebardă.
*halebardiér m. (fr. hallebardier). Soldat armat cu halebardă. V. baltagiŭ.
HALEBARDIER s. (IST., MIL.) (înv.) trabant.

alebardier dex

Intrare: halebardier
halebardier substantiv masculin admite vocativul
  • silabisire: -di-er
alebardier substantiv masculin admite vocativul