Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru aleatoric

aleat├│ric, ~─â a [At: DEX2 / P: ~le-a- / Pl: ~ici, -ice / E: aleator[iu] + -ic] 1 (Liv; fenomene) Care se produce ├«nt├ómpl─âtor Si: stocastic. 2 (Muz) Care se bazeaz─â pe improviza╚Ťie. 3 (Muz) Care las─â execu╚Ťia la inspira╚Ťia interpretului.
ALEAT├ôRIC, -─é, aleatorici, -ce, adj. (Livr.; despre fenomene) Care se produce ├«nt├ómpl─âtor, care este legat de hazard; stocastic. ÔÖŽ (Muz.) Care se bazeaz─â pe improviza╚Ťie; care las─â execu╚Ťia la inspira╚Ťia interpretului. [Pr.: -le-a-] ÔÇô Aleator[iu] + suf. -ic.
ALEAT├ôRIC, -─é, aleatorici, -ce, adj. (Livr.; despre fenomene) Care se produce ├«nt├ómpl─âtor, care este legat de hazard; stocastic. ÔÖŽ (Muz.) Care se bazeaz─â pe improviza╚Ťie; care las─â execu╚Ťia la inspira╚Ťia interpretului [Pr.: -le-a-] ÔÇô Aleator[iu] + suf. -ic.
aleat├│ric adj. m.(sil. -le-a-), pl. aleat├│rici; f. sg. aleat├│ric─â, pl. aleat├│rice
ALEATÓRIC, -Ă adj. v. aleatoriu.
ALEAT├ôRIC, -─é adj. (despre muzic─â) care are la baz─â metoda de compozi╚Ťie proprie aleatorismului. (< fr. al├ęatorique)
aleatoric─â, muzic─â ~ (aleatorism) (< lat. alea ÔÇ×zarÔÇŁ; engl. aleatoric music, indeterminacy; fr. musique al├ęatorique), muzic─â supus─â hazardului. P. ex., no╚Ťiunea a ├«nglobat vastul c├ómp de situa╚Ťii din muzica post-serial─â* (v. ╚Öi dodecafonie), unde a intervenit indeterminarea, ca o rela╚Ťie de ambiguitate ce tulbur─â demarca╚Ťia competen╚Ťelor dintre compozitor ╚Öi interpret*. Nu lipsit total de ÔÇ×str─âmo╚ÖiÔÇŁ, ├«ntre care ╚Öi acea sortisatio (lat.: muzic─â ├«nt├ómpl─âtoare) men╚Ťionat─â de tratatele sec. 16 (├«n opozi╚Ťie cu compositio ÔÇô lat.: ÔÇ×muzic─â fixat─âÔÇŁ), a. se leag─â p├ón─â la un punct de fenomenul larg al improviza╚Ťiei*. Din perspectiva nivelurilor la care opereaz─â indeterminarea, se pot distinge dou─â tipuri de situa╚Ťii: 1. Compozitorul ├«╚Öi consider─â formulat─â lucrarea o dat─â cu precizarea structurilor*, l─âs├ónd interpretului, ├«n m─âsur─â mai mare sau mai redus─â, libertatea modului de articulare ╚Öi de suprapunere a acelor structuri precum ╚Öi op╚Ťiunea asupra duratei operei. 2. Compozitorul propune un plan ferm pentru macrostructura piesei, interpretul av├ónd de concretizat nivelul microstructural sau av├ónd variate op╚Ťiuni pentru configurarea detaliilor la specia de evenimente pe care le articuleaz─â ├«n cadrul acelui plan ferm. La acest nivel a. poate afecta unul, mai mul╚Ťi sau to╚Ťi parametrii* muzicii, ├«n care se cuprind ╚Öi specia ╚Öi num─ârul instr. sau vocilor (2). Situa╚Ťiile precedente se pot g─âsi ╚Öi reunite ├«n variate propor╚Ťii, finalitatea fiind aceea╚Öi: stimularea capacit─â╚Ťii de ini╚Ťiativ─â a interpretului ╚Öi/sau ob╚Ťinerea unor sunete sau ╚Ťes─âturi acustice cu anumite ├«nsu╚Öiri globale. ├Än evolu╚Ťia muzicii contemporane, indeterminarea a fost un asalt ├«mpotriva serialismului institu╚Ťionalizat. Reac╚Ťia s-a conturat mai ├«nt├ói ├«n s├ónul ╚Öcolii amer., unde a fost sus╚Ťinut─â ideologic de de John Cage. ├Än acest sens a. muzical s-a definit ca un curent artistic. Prin a. au trecut, gener├ónd forme de realizare foarte diverse, compozitorii din avangarda muzical─â a anilor ÔÇÖ60 ╚Öi ÔÇÖ70. Indeterminarea, mai precis, aproximarea scriiturii, ╚Öi-a avut o origine ╚Öi ├«n interiorul compozi╚Ťiei seriale, dup─â ce practica mai ├«ndelungat─â a sistemului a scos ├«n eviden╚Ť─â inutilitatea aplic─ârii acelui determinism pur, unde fiecare sunet ├«n parte trebuie s─â fie un element al unui ╚Öir controlat. C├ónd s-a observat c─â, peste o anumit─â densitate a evenimentelor pe unitatea de timp, structura urm─ârit─â se poate ob╚Ťine mai economic prin opera╚Ťiuni statistice (v. stochastic─â, muzic─â), s-a recurs la aproximarea detaliilor, practic─â larg r─âsp├óndit─â ├«n partiturile ╚Öcolii moderne poloneze. Momentul de maxim─â implicare a a. a fost reprezentat prin grafism ╚Öi prin (germ.) Textkomposition, forme de aproximare care justific─â greu conceptul european de compozi╚Ťie (1) ╚Öi pun sub semnul ├«ntreb─ârii dreptul de autor, av├ónd mai degrab─â contingen╚Ťe cu libera improviza╚Ťie* inspirat─â din jazz* ╚Öi din tradi╚Ťiile extra-europ. De altminteri, manifestele unor teoreticieni ai a. (Cornelius Cardew, Michael Nyman) au propus anularea barierelor dintre activit─â╚Ťile muzicale de grup ╚Öi cele individuale, dintre profesioni╚Öti ╚Öi amatori, dintre condi╚Ťia de executant ╚Öi cea de auditor, dintre muzica de concert (1) ╚Öi cea aspir├ónd la o ecologie sonor─â, care s─â neutralizeze zgomotele nocive ale ora╚Öului, ├«n fine, dintre muzica-obiect-de-art─â, personal ╚Öi muzica ├«n╚Ťeleas─â ca obiect-sonor-pur-╚Öi-simplu ├«nsufle╚Ťit de un grup de oameni. Dar, dincoace de cazurile-limit─â, care trascend ├«n mod programatic no╚Ťiunea de art─â, a. muzical este cultivat pe scar─â larg─â la ora actual─â, ca un corespondent al g├óndiri care discerne mai multe trepte de situare a realit─â╚Ťii ├«n spa╚Ťiul ra╚Ťiunii, prin forme r─âspunz├ónd muzical g├óndirii probabilistice ╚Öi legilor opera╚Ťionale ale logicii polivalente.

Aleatoric dex online | sinonim

Aleatoric definitie

Intrare: aleatoric
aleatoric adjectiv
  • silabisire: -le-a-