alchímic, ~ă a [At: DA / V: (înv) alhi- / Pl: ~ici, -ice / E: fr alchimique] 1 Referitor la alchimie. 2 Care aparține alchimiei.

ALCHÍMIC, -Ă, alchimici, -ce, adj. Referitor la alchimie, de alchimie. – Din fr. alchimique.

ALCHÍMIC, -Ă, alchimici, -ce, adj. Referitor la alchimie, de alchimie. – Din fr. alchimique.

alchímic adj. → chimic

ALCHÍMIC, -Ă adj. Referitor la alchimie. [< fr. alchimique].

ALCHÍMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de alchimie; propriu alchimiei. /<fr. alchimique

*alchímic, -ă adj. (d. alchimie). De alchimie.