Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru albumin─â

album├şn─â sf [At: PONI, CH. 386 / Pl: ~ne / E: fr albumine] Substan╚Ť─â organic─â din grupul proteinelor, solubil─â ├«n ap─â, coagulabil─â prin ├«nc─âlzire ╚Öi precipitabil─â la ac╚Ťiunea acizilor anorganici, care intr─â ├«n compozi╚Ťia albu╚Öului de ou, a s├óngelui ╚Öi a altor lichide organice.
ALBUM├ŹN─é, albumine, s. f. Substan╚Ť─â organic─â din grupul proteinelor, solubil─â ├«n ap─â, coagulabil─â prin ├«nc─âlzire ╚Öi precipitabil─â la ac╚Ťiunea acizilor anorganici, care intr─â ├«n compozi╚Ťia albu╚Öului de ou, a s├óngelui ╚Öi a altor lichide organice. ÔÇô Din fr. albumine.
ALBUM├ŹN─é, albumine, s. f. Substan╚Ť─â organic─â din grupul proteinelor, solubil─â ├«n ap─â, coagulabil─â prin ├«nc─âlzire ╚Öi precipitabil─â la ac╚Ťiunea acizilor anorganici, care intr─â ├«n compozi╚Ťia albu╚Öului de ou, a s├óngelui ╚Öi a altor lichide organice. ÔÇô Din fr. albumine.
ALBUM├ŹN─é, albumine, s. f. Substan╚Ť─â organic─â azotat─â din grupul proteinelor, care intr─â ├«n alc─âtuirea chimic─â a celulelor animale ╚Öi vegetale ╚Öi constituie elementul de baz─â ├«n compozi╚Ťia albu╚Öului de ou ╚Öi a serului din s├«nge.
ALBUM├ŹN─é, albumine, s. f. Substan╚Ť─â organic─â din grupul proteinelor care intr─â ├«n alc─âtuirea chimic─â a celulelor animale ╚Öi vegetale ╚Öi constituie elementul de baz─â ├«n compozi╚Ťia albu╚Öului de ou ╚Öi a serului din s├ónge. ÔÇô Fr. albumine.
album├şn─â (substan╚Ť─â) s. f., g.-d. art. album├şnei; pl. album├şne
album├şn─â s. f., g.-d. art. album├şnei; pl. album├şne
ALBUM├ŹN─é s.f. Substan╚Ť─â organic─â din grupul proteinelor, care intr─â ├«n constitu╚Ťia celulei animale ╚Öi vegetale. // (├Än forma albumin-, albumino-) Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia ÔÇ×(referitor la) albumin─âÔÇŁ. [< fr. albumine].
ALBUM├ŹN─é s. f. substan╚Ť─â organic─â din grupul proteinelor, ├«n compozi╚Ťia albu╚Öului de ou, a s├óngelui ╚Öi a altor lichide organice. (< fr. albumine)
ALBUM├ŹN─é ~e f. Substan╚Ť─â organic─â din grupul proteinelor, care intr─â ├«n compozi╚Ťia s├óngelui ╚Öi a altor lichide organice. [g.-d. albuminei] /<fr. albumine
albumin─â f. substan╚Ť─â afl─âtoare ├«n zerul s├óngelui, ├«n albu╚Öul oului ╚Öi care se ├«ncheag─â la c─âldur─â. Ea serv─â pentru limpezirea vinurilor sau a o╚Ťetului, apoi ├«n fotografie ╚Öi ├«n boiangerie.
*album├şn─â f., pl. e (d. albumen). Chim. Substan╚Ť─â de natura albu╚Öulu─ş de o┼ş, a urde─ş ╚Öi a serulu─ş de s├«nge. (Se ├«ncheag─â la c─âldur─â ╚Öi limpeze╚Öte vinu).

Albumin─â dex online | sinonim

Albumin─â definitie

Intrare: albumin─â
albumin─â substantiv feminin