Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru albitur─â

albitur─â sf [At: ODOBESCU, S. 1, 480 / V: (reg) ~b─ât~ / E: alb + -itur─â] 1 Albire. 2-3 (Ccr) Materie albit─â (1, 2). 4 (Reg) Sclerotic─â. 5 (Lpl) Lenjerie alb─â. 6-7 (Pfm) Pe╚Öti (mici) sau pui de pe╚Öte Si: albi╚Öoar─â (5). 8-9 (Fam) R─âd─âcin─â de p─âtrunjel sau p─âst├órnac pentru g─âtit. 10 (Tip) Mici piese de plumb ce servesc la completarea spa╚Ťiului alb dintre litere sau r├ónduri. 11 (Pex) Spa╚Ťiu alb dintre r├óndurile tip─ârite. 12 (Arg) Ban de argint. 13 (Rar; lpl) Obiecte care, privite din dep─ârtare, par albe. 14 (├Äoc negritur─â) Totalitatea strugurilor albi dintr-o vie
ALBIT├ÜR─é, albituri, s. f. 1. (La pl.) Totalitatea rufelor (de pat, de corp etc.); lenjerie. 2. Nume generic dat exemplarelor mici de pl─âtic─â, babu╚Öc─â etc.; albi╚Öoar─â. 3. (Reg.) Nume dat r─âd─âcinilor de p─âtrunjel ╚Öi de p─âst├órnac. 4. (Tipogr.) Mici piese de plumb care servesc la completarea spa╚Ťiului alb dintre litere, cuvinte sau r├ónduri; p. ext. spa╚Ťiu alb ├«ntre r├ónduri. ÔÇô Alb + suf. -itur─â.
ALBIT├ÜR─é, albituri, s. f. 1. (La pl.) Totalitatea rufelor (de pat, de corp etc.); lenjerie. 2. Nume generic dat exemplarelor mici de pl─âtic─â, babu╚Öc─â etc.; albi╚Öoar─â. 3. (Reg.) Nume dat r─âd─âcinilor de p─âtrunjel ╚Öi de p─âst├órnac. 4. (Tipogr.) Mici piese de plumb care servesc la completarea spa╚Ťiului alb dintre litere, cuvinte sau r├ónduri; p. ext. spa╚Ťiu alb ├«ntre r├ónduri. ÔÇô Alb + suf. -itur─â.
ALBIT├ÜR─é, albituri, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Ruf─ârie de corp sau de pat. Avea, pe sub cojoacele de vulpe cu care era ├«mbr─âcat, ni╚Öte albituri cum nu se f─âceau pe atunci la noi ├«n ╚Ťar─â. GALACTION, O. I 274. Se puse bini╚Öor ├«n pat, ca s─â nu se mototoleasc─â albiturile. ISPIRESCU, L. 251. Albiturile ╚Öi straiele ╚Ťesute ╚Öi ├«mpodobite cu m─âiestrie de femeile rom├«nce prezentau o priveli╚Öte plin─â de interes. ODOBESCU, S. I 480. 2. (La sg., cu sens colectiv) Nume generic dat exemplarelor mici de pl─âtic─â sau de babu╚Öc─â. Sub stratul de struguri era o rogojin─â ╚Öi dedesubt, reci ╚Öi lipicio╚Öi, pescid╚Ťi ├«n amurg, crapi, ╚Öal─âi, albitur─â. DUMITRIU, N. 232. ├«n balta singuratic─â nu se mai putea ╚Ťine... dec├«t pu╚Ťin─â albitur─â. SADOVEANU, P. M. 11. A trebuit s─â se mul╚Ťumeasc─â cu pe╚Öte de g├«rl─â, cu crapi, ╚Ötiuci ╚Öi tot felul de albitur─â. CAZABAN, V. 22. 3. (Tipogr.; cu sens colectiv) Mici piese de plumb care se introduc ├«ntre cuvinte sau printre r├«nduri, pentru a p─âstra distan╚Ťa cuvenit─â; p. ext. spa╚Ťiu alb ├«ntre r├«ndurile tip─ârite. E prea mult─â albitur─â pe pagina asta.
ALBIT├ÜR─é, albituri, s. f. 1. (La pl.) Ruf─ârie. 2. Nume generic dat exemplarelor mici de pl─âtic─â, babu╚Öc─â etc. 3. (Reg.) Nume dat r─âd─âcinilor de p─âtrunjel ╚Öi de p─âst├órnac. 4. (Tipogr.) Mici piese de plumb care servesc la completarea spa╚Ťiului alb dintre litere, cuvinte sau r├ónduri; p. ext. spa╚Ťiu alb ├«ntre r├ónduri. ÔÇô Din alb2 + suf. -(i)tur─â.
albit├║r─â s. f., g.-d. art. albit├║rii; pl. albit├║ri
albit├║r─â s. f., g.-d. art. albit├║rii; pl. albit├║ri
ALBIT├ÜR─é s. 1. (mai ales la pl.) v. ruf─ârie. 2. (TIPOGR.) reglet. (~ completeaz─â spa╚Ťiile albe dintre r├ónduri.) 3. v. blanc. 4. (IHT.) baboia╚Ö, caracud─â, m─ârun╚Ťi╚Ö, plevu╚Öc─â, (rar) plevuic─â, (reg.) chisoag─â, plevi╚Ť─â. (~ se nume╚Öte orice pe╚Öte mic de culoare alb─â sau argintie.)
ALBIT├ÜR─é ~i f. 1) mai ales la pl. Totalitate a rufelor de corp sau de pat; lenjerie; ruf─ârie. 2) Nume dat mai multor specii de pe╚Öti mici (pl─âtic─â, babu╚Öc─â). 3) poligr. Piese de plumb care se pun ├«ntre cuvinte ╚Öi r├ónduri pentru a completa spa╚Ťiile albe. 4) Spa╚Ťiu alb dintre cuvinte ╚Öi r├ónduri. /alb + suf. ~itur─â
albitură f. 1. pești albi, plătică mică de tot (și amestecată cu cosac, batcă, etc.); 2. pl. rufe albe.
albit├║r─â f., pl. ─ş (d. alb). Amestec─âtur─â de pe╚Öt─ş mic─ş (ma─ş ales batc─â, c├«rjanc─â ╚Ö. a.) s─âra╚Ť─ş ╚Öi expu╚Ö─ş ca marf─â. (V. f├«╚Ť─â, chisoag─â). Pl. Rufe: a sp─âla albiturile (V. negritur─ş).
ALBITUR─é s. 1. (mai ales la pl.) primeneal─â, ruf─â, ruf─ârie, schimb, (reg.) premenituri (pl.). 2. (TIPOGR.) reglet. (~ completeaz─â spa╚Ťiile albe dintre r├«nduri.) 3. (IHT.) baboia╚Ö, caracud─â, m─ârun╚Ťi╚Ö, plevu╚Öc─â, (rar) plevuic─â, (reg.) chisoag─â, plevi╚Ť─â. (~ se nume╚Öte orice pe╚Öte mic de culoare alb─â sau argintie.)
albitur─â s. f. sg. b─âutur─â spirtoas─â incolor─â

Albitur─â dex online | sinonim

Albitur─â definitie

Intrare: albitur─â
albitur─â substantiv feminin