albiór, -oáră [At: ALECSANDRI, P. III, 53 / P: ~bi-or / E: alb + -ior] 1-2 a Albișor (1-2). 3-4 sf (Iht; reg) Behliță.

ALBIÓR, -OÁRĂ, albiori, -oare, adj. Albișor. [Pr.: -bi-or] – Alb + suf. -ior.

ALBIÓR, -OÁRĂ, albiori, -oare, adj. Albișor. [Pr.: -bi-or] – Alb + suf. -ior.

ALBIÓR, -OÁRĂ, albiori, -oare, adj. Albișor. Deodată, rotunzi și albiori, Apar la foc de soare doi nufări plutitori. ALECSANDRI, P. III 53. – Pronunțat: -bi-or.

ALBIÓR, -OÁRĂ, albiori, -oare, adj. Albișor. – Din alb2 + suf. -ior

albiór (-bi-or) adj. m., pl. albióri; f. albioáră, pl. albioáre

albiór adj. m. (sil. -bi-or), pl. albióri; f. sg. albioáră, pl. albioáre