albinărit definitie

12 definiții pentru albinărit

albinărít sn [At: MARIAN, S.R. II, 199 / E: albină + -ărit] 1 Apicultura. 2 (În Evul Mediu, în Țara Românească) Dare reprezentând a zecea parte din mierea și ceara produse.
ALBINĂRÍT s. n. 1. Apicultură. 2. (În Evul Mediu, în Țara Românească) Dare reprezentând a zecea parte din mierea și ceara produse. – Albină + suf. -ărit.
ALBINĂRÍT s. n. 1. Apicultură. 2. (În evul mediu, în Țara Românească) Dare reprezentând a zecea parte din mierea și ceara produse. – Albină + suf. -ărit.
ALBINĂRÍT s. n. Creșterea albinelor. V. apicultura.
ALBINĂRÍT s. n. Creșterea albinelor. – Din albină + suf. -(ă)rit.
albinărít s. n.
albinărít s. n.
ALBINĂRÍT s. v. apicultură.
ALBINĂRÍT n. 1) Ocupația albinarului; stupărit; prisăcărit. 2) înv. Impozit care se plătea pentru stupi; stupărit; prisăcărit. /albină + suf. ~ărit
albinărit n. 1. creșterea albinelor; 2. odinioară, dare pusă pe albine.
albinărít n., pl. urĭ (d. albină). Cultura albinelor, apicultură. Dare pusă odinioară pe stupĭ.
ALBINĂRIT s. albinărie, apicultură, prisăcărie, prisăcărit, stupărie, stupărit. (Albinarul se ocupă cu ~.)

albinărit dex

Intrare: albinărit
albinărit substantiv neutru