Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

alb, ~─â [At: PALIA (1582), ap. GCR I, 36/9 / E: lat albus] 1 a De culoarea z─âpezii sau a laptelui. 2 a (D. culori) Ca z─âpada sau ca laptele. 3 a (├Äs) Bil─â ~─â Bil─â de culoare alb─â care se pune ├«n urn─â la vot (├«n parlament), ├«nsemn├ónd vot pentru. 4 a (├Änv; ├«as) Nota cea mai mare la examene. 5 a (├Äs) Carne ~─â Carne de pas─âre ╚Öi de pe╚Öte. 6 a (├Äs) Pe╚Öte ~ Pe╚Öte cu carne alb─â (5). 7 a (├Äas) Albi╚Öor. 8 a (├Äs) H├órtie (sau coal─â) ~─â H├órtie nescris─â. 9 a (├Äs) R├ónd ~ Spa╚Ťiu ├«ntre dou─â r├ónduri nescrise. 10 a (Fig; ├«as) R├ónd nescris. 11 a (├Äs) P├óine (sau pit─â) ~─â P├óine f─âcut─â din fain─â alb─â. 12 a (├Äas; pop) Gr├óne. 13 a (├Äs) Vin ~ Vin f─âcut din struguri albi. 14 a (├Äs) Vite ~e Bovine. 15 a (├Äs) Versuri ~ Versuri f─âr─â rim─â. 16 a (├Äs) ~ la fa╚Ť─â Palid. 17 a (├Äe) Ba e ~─â, ba e neagr─â Se zice despre spusele cuiva care se contrazice. 18 a (├Äe) Nici ~─â, nici neagr─â Nici a╚Öa, nici a╚Öa. 19 a (├Äae) F─âr─â vorb─â mult─â. 20 a (├Äae) Deodat─â. 21 a (├Äe) De c├ónd lupii ~i Din timpuri str─âvechi. 22 a (├Äe) P├ón─â-n p├ónzele ~e P├ón─â la moarte. 23 a (├Äs) S─âpt─âm├óna ~─â A opta s─âpt─âm├ón─â ├«nainte de Pa╚Öti. 24 a (├Äe) A scoate cuiva peri ~i A nec─âji mereu pe cineva. 25 a (├Äae) A agasa. 26 a (├Äe) A ├«mpleti coad─â ~─â A r─âm├óne fat─â b─âtr├ón─â. 27-28 smf, a (Persoan─â) care are pielea alb─â. 29 a (D. obiecte de metal) Str─âlucitor. 30 a (Pop; ├«e) A str├ónge bani ~i pentru zile negre A p─âstra o sum─â de bani pentru situa╚Ťii dificile. 31 a (├Äs) Arm─â ~─â Arm─â cu lam─â de o╚Ťel. 32 a (Rar; ├«as) Arm─â scoas─â din teac─â. 33 a (D. lumina zilei) ├Änsorit1. 34 a (├Äs) Noapte ~─â Noapte petrecut─â f─âr─â somn. 35 a (├Äs) Lume ~─â Lumea real─â. 36 a Curat. 37 a (Reg; ├«s) Calea ~─â Calea pe care o face mireasa la casa mirelui, ├«ndat─â dup─â nunt─â. 38 a (D. b─âuturi) Limpede. 39 a (Fig; d. v├ónt) De miaz─âzi. 40 a (├Äe) A tr─âi lumea ~─â A duce via╚Ťa ├«n petreceri. 41 a (Pop; ├«e) A avea (sau a duce) zile ~e A duce un trai tihnit. 42 sn Culoarea alb─â (1). 43 sn (Im; ├«e) A da de ~ A se sp─âla (bine) pe fa╚Ť─â, pe m├óini etc. 44 sn (├Äs) ~ul ochiului Sclerotic─â. 45 sn (├«lav) Negru pe ~ ├Än scris. 46 sn (├Äe) A semna ├«n ~ A isc─âli o poli╚Ť─â ├«n care nu sunt specificate nici suma, nici scaden╚Ťa. 47 sn (Fig; ├«ae) A acorda cuiva ├«ncredere deplin─â. 48 sn (├Äs) -ul zilei Zorii zilei. 49 sf (Pop; ├«e) A intrat ~a-n sat S-a f─âcut ziu─â. 50 sf (├Äae) A ├«nceput s─â ning─â. 51 sf (Fig) F─âin─â de gr├óu. 52 sf (Pop; ├«s) ~ ├«n c─âpistere (sau ├«n strachin─â) F─âin─â de gr├óu. 53 sf (Pop; ├«as) M─âlai. 54 sf (Pop; ├«as) Merinde. 55 sf (Pop; ├«e) A vedea ~ ├«n c─âpistere A-╚Öi atinge scopul. 56 sf (Pop; ├«ae) A se ├«mbog─â╚Ťi. 57 sf (Lpl) Albituri. 58 sf (├Äe) A fi ├«mbr─âcat ├«n ~ A purta haine de culoare alb─â (42). 59 sfp (Trs) Lemni╚Öoare folosite ├«n jocul de-a ~ele. 60 sm (Ent) Vierme d─âun─âtor cartofilor nedefinit mai ├«ndeaproape. 61 sf (Bot) Varietate de vi╚Ť─â de vie Cf albi╚Öoar─â. 62 sm (Iuz; supranume pentru) Conservator. 63 sn (Reg) Partizan al regimului ╚Ťarist. 64 sn (Chm; ├«s) ~ de plumb Carbonat bazic de plumb folosit ├«n industria vopselelor. 65 sn (├Äs) ~ de balen─â Sperman╚Ťet. 66 sn (├Äs) Ras─â ~─â Unul dintre grupurile de popoare ├«n care este ├«mp─âr╚Ťit─â, conven╚Ťional, omenirea ╚Öi care se caracterizeaz─â prin culoarea alb─â-roz a pielii. 67 a (D. oameni sau p─ârul lor) C─ârunt. 68 a (├Äs) Nop╚Ťi ~e Nop╚Ťi luminoase, obi╚Önuite, ├«n perioada solsti╚Ťiului de var─â, ├«n regiunile situate ├«ntre paralele de 50┬░ ╚Öi 65┬░ nord ╚Öi sud, ├«n care nu se produce ├«ntunecare complet─â din cauz─â c─â soarele nu coboar─â suficient sub orizont. 69 a (├Äs) Magie ~─â Capacitate a unor persoane de a s─âv├ór╚Öi fapte neobi╚Önuite, ├«n aparen╚Ť─â, miraculoase, care ├«ns─â pot fi explicate ╚Ötiin╚Ťific. 70-72 sn (├Äs) Negru pe ~ Asigurare c─â cele spuse sunt (adev─ârate sau) sigure (ori scrise). 73 sn (├Äs) ~ de zinc Oxid de zinc (folosit ├«n vopsitorie). 74 sm Denumire generic─â dat─â unor rase de porcine de culoare alb─â (1) crescute pentru produc╚Ťia de carne. 75 sfp Piesele albe de la unele jocuri distractive sau de noroc. 76 sma (La jocul de ╚Öah) Juc─âtorul care are piesele albe (75).
alb├ęi [At: ╚śEZ. II, 126 / Pl: ~e / E: alb + -ei] (Reg) 1 a (D. oameni) Blond. 2 sm (Bot) Pir-gros (Panicum dactylon). 3 sm (Bot) Pir (Agropyron repens).
ALB, -─é, albi, -e, adj., s. m., s. n., s. f. I. Adj. 1. Care are culoarea z─âpezii, a laptelui; (despre culori) ca z─âpada, ca laptele. ÔŚŐ Carne alb─â = carne de pas─âre sau de pe╚Öte. H├órtie (sau coal─â) alb─â = h├órtie care nu a fost scris─â. R├ónd alb = spa╚Ťiu nescris ├«ntre dou─â r├ónduri scrise. Arm─â alb─â = arm─â cu lam─â de o╚Ťel. Ras─â alb─â = grup de popoare cu pielea deschis─â la culoare. ÔŚŐ Expr. Alb la fa╚Ť─â = palid. Ba e alb─â, ba e neagr─â, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici alb─â, nici neagr─â = a) nici a╚Öa, nici a╚Öa; b) f─âr─â mult─â vorb─â; deodat─â. ÔÖŽ (Despre oameni, adesea substantivat) Care apar╚Ťine rasei albe. ÔÖŽ C─ârunt. ÔŚŐ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a nec─âji mereu (pe cineva), a agasa (pe cineva) p├ón─â la exasperare. 2. Incolor, transparent. 3. Fig. Limpede, luminos. ÔŚŐ Nop╚Ťi albe = nop╚Ťi luminoase, obi╚Önuite ├«n perioada solsti╚Ťiului de var─â ├«n regiunile situate ├«ntre paralelele de 50┬░ ╚Öi 65┬░ nord ╚Öi sud, ├«n care nu se produce ├«ntunecare complet─â din cauz─â c─â Soarele nu coboar─â suficient sub orizont. Noapte alb─â = noapte petrecut─â f─âr─â somn. (Rar) Zile albe = via╚Ť─â tihnit─â, fericit─â. (├Än basme) Lumea alb─â = lumea real─â. Magie alb─â = capacitate a unor persoane de a s─âv├ór╚Öi fapte neobi╚Önuite, ├«n aparen╚Ť─â miraculoase, care ├«ns─â pot fi explicate ╚Ötiin╚Ťific; (livr.) teurgie. ÔÖŽ (Pop.; substantivat, f. art.) Zorii zilei. 4. Fig. Nevinovat, curat, pur, candid. 5. (Despre versuri) F─âr─â rim─â. II. S. m. Denumire dat─â, dup─â Revolu╚Ťia Francez─â, contrarevolu╚Ťionarilor ╚Öi conservatorilor. III. S. n. 1. Culoare ob╚Ťinut─â prin suprapunerea tuturor componentelor spectrului luminii zilei; culoarea descris─â mai sus. ÔŚŐ Expr. Negru pe alb = asigurare c─â cele spuse sunt adev─ârate, sigure, scrise. A semna ├«n alb = a isc─âli un act ├«nainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva ├«ncredere deplin─â. 2. Obiect, substan╚Ť─â etc. de culoare alb─â (I 1). ÔŚŐ (Pop.) Albul ochiului = sclerotic─â. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb folosit ├«n industria vopselelor; ceruz─â. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit ├«n vopsitorie); ╚Ťincvais. Alb de titan = bioxid de titan. IV. S. m. Denumire generic─â dat─â unor rase de porcine de culoare alb─â (I 1), crescute pentru produc╚Ťia de carne. Alb de Banat. Alb ucrainean de step─â. V. 1. S. f. pl. art. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. ÔŚŐ Alba-neagra = (tip de) joc de noroc. ÔÇô Lat. albus.
ALB├ëI s. m. Specie de iarb─â albicioas─â, cu fire tari ╚Öi cu spic ramificat. ÔÇô Alb + suf. -ei.
I├üRB─é, (2) ierburi, s. f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu p─âr╚Ťile aeriene verzi, sub╚Ťiri ╚Öi ml─âdioase, folosite pentru hrana animalelor. ÔŚŐ Expr. Pa╚Öte, murgule, iarb─â verde = va trebui s─â a╚Ötep╚Ťi mult p├ón─â ╚Ťi se va ├«mplini ceea ce dore╚Öti. Din p─âm├ónt, din iarb─â verde = cu orice pre╚Ť, neap─ârat. ÔÖŽ Nutre╚Ť verde, proasp─ât cosit. 2. Buruieni de tot felul. ÔŚŐ Iarb─â rea = a) buruian─â otr─âvitoare; b) fig. om r─âu, primejdios. 3. Paji╚Öte. 4. Compuse: iarb─â-de-mare = plant─â erbacee cu frunze liniare ╚Öi cu flori verzi, care cre╚Öte pe fundul m─ârii ╚Öi ale c─ârei frunze uscate sunt folosite ├«n tapi╚Ťerie; zegras (Zostera marina); iarba-broa╚Ötei = mic─â plant─â acvatic─â, cu frunze rotunde, lucitoare, care (datorit─â pe╚Ťiolului lung) plutesc la suprafa╚Ťa apei, ╚Öi cu flori albe (Hydrocharis morsus-ranae); iarba-ciutei = plant─â peren─â din familia compozeelor, cu flori galbene dispuse ├«n capitule (Doronicum austriacum); iarba-fiarelor = a) plant─â erbacee veninoas─â, cu frunze opuse, acoperite cu peri, cu flori albe-g─âlbui (Cynanchum vincetoxicum); b) (├«n basme) iarb─â cu putere miraculoas─â, cu ajutorul c─âreia se poate deschide orice u╚Ö─â ├«ncuiat─â; p. ext. putere supranatural─â, care poate ajuta s─â ob╚Ťii ceva greu de ob╚Ťinut; iarba-g─âii = plant─â erbacee cu frunze din╚Ťate, acoperite cu peri aspri, cu flori galbene (Picris hieracioides); iarb─â-crea╚Ť─â = izm─â-crea╚Ť─â; iarb─â-deas─â = plant─â erbacee cu tulpini sub╚Ťiri, cu frunze ├«nguste ╚Öi flori verzi, dispuse ├«n panicule (Poa nemoralis); iarb─â-gras─â = plant─â erbacee cu tulpina ramificat─â ╚Öi ├«ntins─â pe p─âm├ónt, cu frunze c─ârnoase, lucioase ╚Öi flori galbene (Portulaca oleracea); iarb─â-mare = plant─â erbacee cu tulpina p─âroas─â ╚Öi ramificat─â, cu frunze mari ╚Öi flori galbene (Inula helenium); iarb─â-alb─â = plant─â erbacee ornamental─â cu frunzele v─ârgate cu linii verzi ╚Öi albe-ro╚Öietice sau g─âlbui (Phalaris arundinacea); iarba-c─ân─âra╚Öului = plant─â erbacee din familia gramineelor, cu frunzele plane, cu flori verzui ╚Öi semin╚Ťele g─âlbui; mei-lung, meiul-canarilor (Phalaris canariensis); iarb─â-albastr─â = plant─â erbacee cu frunzele ├«ngr─âm─âdite la baza tulpinii ╚Öi cu flori violete (Molinia coerulea); iarba-bivolului = plant─â erbacee cu flori verzui sau brune (Juncus buffonius); iarba-c├ómpului = plant─â erbacee cu tulpinile noduroase ╚Öi cu flori verzui-alburii sau violet-deschis (Agrostis stolonifera); iarb─â-neagr─â = a) plant─â erbacee cu frunze din╚Ťate ╚Öi cu flori brune-purpurii pe dinafar─â ╚Öi galbene-verzui pe din─âuntru (Scrophularia alata); b) arbust cu frunze mici liniare ╚Öi flori trandafirii sau albe (Calluna vulgaris); iarba-osului = mic arbust cu tulpini ramificate, cu frunze opuse ╚Öi cu flori galbene (Helianthemum nummularium); iarb─â-ro╚Öie = plant─â erbacee cu tulpina ro╚Öiatic─â, cu frunze nedivizate, lanceolate ╚Öi cu flori galbene dispuse ├«n capitule; (pop.) c├órligioar─â (Bidens cernuus); iarba-╚Öarpelui = a) plant─â erbacee cu frunze lanceolate, p─âroase, cu flori albastre, rar ro╚Öii sau albe (Echium vulgare); b) plant─â cu tulpina p─âroas─â, cu flori albastre sau ro╚Öietice (Veronica latifolia); c) broscari╚Ť─â; iarba-╚Öop├órlelor = plant─â erbacee cu rizom gros, c─ârnos, cu tulpina terminat─â ├«n spic, cu frunze ovale ╚Öi flori mici, albe-roz (Polygonum viviparum); iarb─â-stelat─â = plant─â erbacee cu tulpina ├«ntins─â pe p─âm├ónt, cu frunze pe fa╚Ťa superioar─â ╚Öi pe margini p─âroase ╚Öi cu flori liliachii (Sherardia arvensis); iarb─â-de-Sudan = plant─â cu tulpina ├«nalt─â, cu frunze lungi, cultivat─â ca plant─â furajer─â (Sorghum halepense). 5. Praf de pu╚Öc─â. ÔÇô Lat. herba.
VI╚Ü─é, vi╚Ťe, s. f. I. (Adesea determinat prin ÔÇ×de vieÔÇŁ) Nume dat mai multor plante perene cu r─âd─âcina puternic─â, cu tulpina lipsit─â de sus╚Ťinere proprie, cu l─âstari sub╚Ťiri ╚Öi frunze mari, lobate ╚Öi cu fructele ├«n form─â de ciorchine, care se cultiv─â ├«ntr-un num─âr mare de soiuri ╚Öi de variet─â╚Ťi pentru produc╚Ťia de struguri ╚Öi de vin; vie (Vitis). ÔŚŐ Vi╚Ť─â de Canada sau vi╚Ť─â s─âlbatic─â = arbust ag─â╚Ť─âtor din familia vitaceelor, cu frunze verzi care se coloreaz─â toamna ├«n ro╚Öu, cultivat ca plant─â decorativ─â (Vitis hederacea). ÔÖŽ Fiecare dintre l─âstarele lungi ╚Öi flexibile ale vi╚Ťei (I); p. gener. curpen, vrej. ÔÖŽ Compus: vi╚Ť─â-alb─â = plant─â ag─â╚Ť─âtoare din familia ranunculaceelor, cu flori albe mirositoare (Clematis vitalba). II. 1. (Pop.) ╚śuvi╚Ť─â de p─âr. ÔÖŽ Fiecare dintre firele, ╚Öuvi╚Ťele etc. din care se confec╚Ťioneaz─â, prin ├«mpletire sau r─âsucire, un obiect. ÔÖŽ (Mar.) Par├óm─â de s├órm─â. 2. Fig. Descendent, urma╚Ö, vl─âstar; p. ext. neam; soi, fel. ÔŚŐ Loc. adj. De vi╚Ť─â = a) de calitate superioar─â; b) de origine aleas─â, nobil. ÔÇô Lat. *vitea (= vitis).
WHITE-SP├ŹRIT s. n. Produs ob╚Ťinut la distilarea petrolului brut, ├«ntrebuin╚Ťat ca solvent ├«n vopsitorie ╚Öi ├«n industria lacurilor. [Pr.: ┼şa─şt-spirit] ÔÇô Cuv. engl.
ALB, -─é, albi, -e, adj., subst. I. Adj. 1. Care are culoarea z─âpezii, a laptelui; (despre culori) ca z─âpada, ca laptele. ÔŚŐ Carne alb─â = carne de pas─âre sau de pe╚Öte. H├órtie (sau coal─â) alb─â = h├órtie care nu a fost scris─â. R├ónd alb = spa╚Ťiu nescris ├«ntre dou─â r├ónduri scrise. Arm─â alb─â = arm─â cu lam─â de o╚Ťel. Ras─â alb─â = unul dintre grupurile de popoare ├«n care este ├«mp─âr╚Ťit─â, conven╚Ťional, omenirea ╚Öi care se caracterizeaz─â prin culoarea alb─â-roz a pielii. ÔŚŐ Expr. Alb la fa╚Ť─â = palid. Ba e alb─â, ba e neagr─â, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici alb─â, nici neagr─â = a) nici a╚Öa, nici a╚Öa; b) f─âr─â mult─â vorb─â; deodat─â. ÔÖŽ (Despre oameni, adesea substantivat) Care apar╚Ťine rasei albe. ÔÖŽ C─ârunt. ÔŚŐ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a nec─âji mereu (pe cineva), a agasa (pe cineva) p├ón─â la exasperare. 2. Incolor, transparent. 3. Fig. Limpede, luminos. ÔŚŐ Nop╚Ťi albe = nop╚Ťi luminoase, obi╚Önuite ├«n perioada solsti╚Ťiului de var─â ├«n regiunile situate ├«ntre paralelele 50┬░ ╚Öi 65┬░ nord ╚Öi sud, ├«n care nu se produce ├«ntunecare complet─â, din cauz─â c─â soarele nu coboar─â suficient sub orizont. Noapte alb─â = noapte petrecut─â f─âr─â somn. (Rar) Zile albe = via╚Ť─â tihnit─â, fericit─â. (├Än basme) Lumea alb─â = lumea real─â. ÔÖŽ (Pop.; substantivat, f. art.) Zorii zilei. 4. Fig. Nevinovat, curat, pur, candid. 5. (Despre versuri) F─âr─â rim─â. II. S. m. Denumire dat─â, dup─â revolu╚Ťia francez─â, contrarevolu╚Ťionarilor ╚Öi conservatorilor. III. S. n. 1. Culoare ob╚Ťinut─â prin suprapunerea luminii zilei; culoarea descris─â mai sus. ÔŚŐ Expr. Negru pe alb = asigurare c─â cele spuse sunt adev─ârate, sigure, scrise. A semna ├«n alb = a isc─âli un act ├«nainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva ├«ncredere deplin─â. 2. Obiect, substan╚Ť─â etc. de culoare alb─â (I 1). (Pop.) Albul ochiului = sclerotic─â. Alb de plumb = carbonat bazic de plumb, folosit ├«n industria vopselelor; ceruz─â. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit ├«n vopsitorie). Alb de titan = bioxid de titan. IV. S. m. Denumire generic─â dat─â unor rase de porcine de culoare alb─â (I 1) cu prolificitate ╚Öi precocitate ridicate, crescute pentru produc╚Ťia de carne. Alb de Banat. Alb ucrainean de step─â. V. S. f. pl. art. Nume dat pieselor albe (I 1) la unele jocuri distractive sau de noroc. ÔÇô Lat. albus.
ALB├ëI s. m. Specie de iarb─â albicioas─â, cu fire tari ╚Öi cu spic ramificat. ÔÇô Alb + suf. -ei.
V├Ź╚Ü─é, vi╚Ťe, s. f. I. (Adesea determinat prin ÔÇ×de vieÔÇŁ) Nume dat mai multor plante perene cu r─âd─âcina puternic─â, cu tulpina lipsit─â de sus╚Ťinere proprie, din care ies ml─âdi╚Ťe cu c├órcei ag─â╚Ť─âtori, cu frunze mari, crestate ad├ónc ╚Öi cu fructele ├«n form─â de ciorchine, care se cultiv─â ├«ntr-un num─âr mare de soiuri ╚Öi de variet─â╚Ťi; vie (Vitis). ÔŚŐ Vi╚Ť─â de Canada sau vi╚Ť─â s─âlbatic─â = arbust ag─â╚Ť─âtor din familia vitaceelor, cu frunze verzi care se coloreaz─â toamna ├«n ro╚Öu, cultivat ca plant─â decorativ─â (Vitis hederacea). ÔÖŽ Fiecare dintre l─âstarele lungi ╚Öi flexibile ale vi╚Ťei (I); p. gener. curpen, vrej. ÔÖŽ Compus: vi╚Ť─â-alb─â = plant─â ag─â╚Ť─âtoare din familia ranunculaceelor, cu flori albe mirositoare (Clematis vitalba). II. 1. (Pop.) ╚śuvi╚Ť─â de p─âr. ÔÖŽ Fiecare dintre firele, ╚Öuvi╚Ťele etc. din care se confec╚Ťioneaz─â, prin ├«mpletire sau r─âsucire, un obiect. ÔÖŽ (Mar.) Par├óm─â de s├órm─â. 2. Fig. Descendent, urma╚Ö, vl─âstar; p. ext. neam; soi, fel. ÔŚŐ Loc. adj. De vi╚Ť─â = a) de calitate superioar─â; b) de ob├ór╚Öie boiereasc─â. ÔÇô Lat. *vitea (= vitis).
WHITE-SPIRIT s. n. Produs ob╚Ťinut la distilarea petrolului brut, ├«ntrebuin╚Ťat ca solvent ├«n vopsitorie ╚Öi ├«n industria lacurilor. [Pr.: u├íit-spirit] ÔÇô Cuv. engl.
ALB1 s. n. 1. Culoare alb─â. Ceasurile curgeau ├«ncet ├«n dup─â-amiezile mohor├«te. Afar─â, ├«n ├«mprejurimi, era t─âcere mare, pe care parc─â o adusese albul iernii. SADOVEANU, O. IV 186. De╚Öi este destul de ├«ntuneric, albul ╚Öoselei se mai distinge ├«nc─â. SAHIA, N. 24. Puica adormise tr├«ntit─â peste plapum─â, cu capul lunecat de pe albul perinei. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 370. Mobil─â, perdele, tavan, mas─â, tot, p├«n─â ╚Öi sc├«ndurile, au ne├«ntrecutul senin al albului. BASSARABESCU, V. 41. ÔŚŐ Fig. Cum auzeam cucul ├«n livada noastr─â, declinarea zbura ├«n albul amiezii ca un fluture. SADOVEANU, N. F. 32. ÔŚŐ Expr. Negru pe alb = ├«n scris. A semna ├«n alb = a isc─âli cu anticipa╚Ťie un act, acord├«nd deplin─â ├«ncredere celui care urmeaz─â s─â-l completeze; fig. a acorda cuiva ├«ncredere deplin─â. 2. Obiect sau substan╚Ť─â de culoare alb─â. O m├«ndr─â mas─â acoperit─â cu alb. EMINESCU, N. 6. ÔŚŐ Albul ochiului (sau ochilor sau de ochi) = sclerotic─â. Nu vede╚Ťi... cum p├«n─â-n albul ochilor ne cat─â? LESNEA, I. 67. ╚śi cum p─â╚Öea cu sil─â, el tot p─ârea sc─âldat ╚śi-n alb de ochi un purpur de s├«nge-i s-a l─âsat. CO╚śBUC, P. II 183. Alb de plumb = ceruz─â. Alb de zinc = oxid de zinc (substan╚Ť─â folosit─â ├«n vopsitorie). Alb de balen─â = sperman╚Ťet.
ALB2, -─é, albi, -e, adj. I. 1. Care are culoarea z─âpezii sau a laptelui; (despre culori) ca z─âpada, ca laptele. P├«nz─â de culoare alb─â. ÔŚŐ Madama Sultana... e ├«mbr─âcat─â cu ╚Öor╚Ť alb ╚Öi are o scufie alb─â pe cap. PAS, L. I 93. [C├«inele] e sprincenat cu negru ╚Öi are laba de dinainte, din st├«ng─â, alb─â. SADOVEANU, N. F. 14. S-au f─âcut ca ceara alb─â fa╚Ťa ro╚Ö─â ca un m─âr ╚śi at├«ta de sub╚Ťire, s─â o tai c-un fir de p─âr. EMINESCU, O. I 82. ÔÖŽ Arm─â alb─â = (├«n opozi╚Ťie cu arm─â de foc ) arm─â cu lam─â de o╚Ťel (sabie, baionet─â, cu╚Ťit etc.). Carne alb─â = carne de vi╚Ťel sau de pas─âre, ├«n special piept de pas─âre. Pe╚Öte alb = pe╚Öte cu carnea alb─â (de exemplu ╚Öal─âul). P├«ine alb─â = p├«ine f─âcut─â din f─âin─â de gr├«u f─âr─â t─âr├«╚Ťe, de calitate superioar─â. Vin alb = vin de culoare g─âlbuie-aurie. H├«rtie (sau coal─â) alb─â = h├«rtie (sau coal─â) nescris─â. Mi-am preg─âtit coala de tez─â, hot─âr├«t s-o las alb─â. SADOVEANU, N. F. 138. R├«nd alb = spa╚Ťiu ├«ntre dou─â r├«nduri scrise, interval nescris. ├Än aceast─â calitate trebuia s─â citeasc─â ├«n articolul meu nu numai r├«ndurile tip─ârite, ci ╚Öi cele albe. GHEREA, ST. CR. III 64. Bil─â alb─â v. bil─â. C─ârbune alb v. c─ârbune. Ras─â alb─â = unul dintre grupurile de popoare ├«n care e ├«mp─âr╚Ťit─â, conven╚Ťional, omenirea ╚Öi care se caracterizeaz─â prin culoarea alb─â-roz a pielii. ÔŚŐ Expr. Alb la fa╚Ť─â = palid. Era alb la fa╚Ť─â ╚Öi tremura. SAHIA, N. 56. Ba e alb─â, ba e neagr─â, se spune despre vorbele cuiva care se ├«ncurc─â ├«n explica╚Ťii ╚Öi se contrazice. Nici alb─â, nici neagr─â = a) deodat─â, f─âr─â mult─â vorb─â, nici una nici dou─â; b) nici a╚Öa, nici a╚Öa; nici laie, nici b─âlaie. De c├«nd cu lupii albi = de mult─â vreme. D-apoi nu ╚Öti╚Ťi c─â m─âtu╚Öa-i moart─â de c├«nd lupii albi...? CREANG─é, P. 23. P├«n─â ├«n p├«nzele albe v. p├«nz─â. Cusut cu a╚Ť─â alb─â v. a╚Ť─â. ÔÖŽ (Despre p─ârul oamenilor ╚Öi, p. ext., despre oameni) C─ârunt. Un sihastru alb ca oaia de b─âtr├«n. RETEGANUL, P. V 79. Am├«ndoi b─âtr├«nii ace╚Ötia erau albi ca iarna. CREANG─é, P. 73. Fantastic pare-a cre╚Öte b─âtr├«nul alb ╚Öi bl├«nd. EMINESCU, O. I 95. ÔŚŐ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a nec─âji, a s├«c├«i mereu (pe cineva). 2. (Despre oameni, adesea substantivat) (Persoan─â) care apar╚Ťine rasei albe. 3. Incolor, transparent. Spirt alb. Sticl─â alb─â. II. Fig. 1. Limpede, luminos, ├«nsorit. La r─âs─ârit se ar─âtau semnele albe ale zilei, ferestrele prindeau o culoare alb─âstrie. CAMILAR, TEM. 86. Simt ziua, prin noaptea ad├«nc─â, Sp─ârg├«ndu-╚Öi drum alb spre pleoape. TOMA, C. V. 216. C├«nd s-au trezit ei, era ziulica alb─â. CREANG─é, P. 135. Ah! E-at├«t de alb─â noaptea, parc-ar fi c─âzut z─âpad─â. EMINESCU, O. I 154. ÔŚŐ Expr. Noapte alb─â = noapte petrecut─â f─âr─â somn. Nop╚Ťi albe = nop╚Ťi luminoase (obi╚Önuite ├«n perioada solsti╚Ťiului de var─â ├«n regiunile situate ├«ntre paralelele 50┬░ ╚Öi 65┬░ nord ╚Öi sud, c├«nd crepusculul dureaz─â toat─â noaptea, unindu-se cu r─âs─âritul soarelui). Nop╚Ťile albe din Leningrad. (├Än basme, ├«n opozi╚Ťie cu lumea neagr─â, de sub p─âm├«nt) Lumea alb─â = lumea real─â. Iat─â pajuri n─âzdr─âvane, care vin din neagra lume, Aduc├«nd pe lumea alb─â fe╚Ťi-frumo╚Öi cu falnic nume. ALECSANDRI, P. A. 116. A avea (sau a duce) zile albe = a tr─âi o via╚Ť─â fericit─â. Tot zile albe duc? DELAVRANCEA, S. 30. ÔÖŽ (Substantivat, f. art.) Zorii zilei; (neobi╚Önuit) z─âpad─â. Alba zilei se ├«mpr─â╚Ötie; o suflare de via╚Ť─â cleat─ân─â (= clatin─â) u╚Öor ramurile arborilor. DELAVRANCEA, S. 33. ÔŚŐ (Personificat) C├«nd se ├«ntoarse... ├«ncepuse a intra alba ├«n sat. ISPIRESCU, L. 316. C├«t ╚Ťinu vara, b─âiatul mo╚Öului tr─âi cum tr─âi... dar c├«nd veni alba ├«n sat ╚Öi nu mai fu chip de munc─â, s─âr─âcia ├«ncepu s─â-╚Öi arate col╚Ťii. POPESCU, B. IV 70. 2. Nevinovat, f─âr─â pat─â. V. imaculat. Mai c─âzu asupra lui Ghi╚Ť─â Lungu ast─â-var─â o n─âpast─â ╚Öi se dovedi alb. SADOVEANU, M. C. 158. 3. (Despre versuri) F─âr─â rim─â. 4. (├Än expr.) G─ârzile albe = nume dat trupelor contrarevolu╚Ťionare din r─âzboiul civil dezl─ân╚Ťuit de puterile imperialiste ├«n Rusia ├«mpotriva statului socialist. V. gard─â. Gardist alb = persoan─â care f─âcea parte din g─ârzile albe; p. ext. membru al unei organiza╚Ťii militare contrarevolu╚Ťionare din timpul r─âzboiului civil ├«mpotriva Puterii sovietice. V. gardist.
ALB├üSTRU2,-─é, alba╚Ötri, -sre, adj. 1. Care are culoarea cerului senin. Ast─âzi roiesc pretutindeni, puhoi, Fl─âc─âii v├«njo╚Öi, cu straiele-albaslre, Ca vis─ârile ╚Öi z─ârile noastre. DE╚śLIU, G. 14. Unche╚Öul... umpluse o cup─â mic─â de sticl─â albastr─â cu rachiul lui de afine. SADOVEANU, N. F. 15. Ochii cere╚Öti, alba╚Ötri ca floarea de cicoare. ALECSANDRI, P. A. 174. ÔŚŐ (Poetic) Glasu-i tremura u╚Öor ├Än t─âcere-albastr─â. DE╚śLIU, M. 58. A revenit albastrul mai! Flori ├«n gr─âdin─â, flori pe plai. IOSIF, PATR. 15. ÔŚŐ Expr. S├«nge-albastru v. s├«nge. ÔÖŽ Cu reflexe alb─âstrii. Mur─â-albastr─â-i ochiul t─âu, Care m─â ucide r─âu. ALECSANDRI, P. P. 53. ÔŚŐ Fig. Fericit, senin. Veni╚Ťi, dac─â inima voastr─â Vrea zarea de m├«ni mai albastr─â. DE╚śLIU, G. 28. 2. Fig. Melancolic, ├«ntunecat, sumbru. Triste╚Ťea... unuia era albastr─â ╚Öi lin─â... iar a celuilalt o neagr─â ╚Öi ne╚Ť─ârmurit─â gheen─â. M. I. CARAGIALE, C. 63. ÔŚŐ Expr. Inim─â-albastr─â = a) inim─â trist─â, ├«ndurerat─â; triste╚Ťe, melancolie. Domnu Nae vrea s─â aud─â o c├«ntare de inim─â-albastr─â. PAS, L. I 49; Soarele se ├«n─âl╚Ťa spre amiaz─â ╚Öi l─âutarii, sub pomii livezii, ├«ncepur─â a zice c├«ntece de inim─â-albastr─â, zicea mo╚Ö Sandu, adres├«ndu-se l─âutarilor. BUJOR, S. 102; b) furie, m├«nie, necaz, inim─â-rea. Zeul se sup─âr─â foc. ╚śi de ce citita inim─â-albastr─â? ISPIRESCU, U. 45. Este (cam) albastru = este (cam) r─âu, (cam) nepl─âcut. De nu l-ar fi r─âscump─ârat de la comisie c├«rciumarul, ar fi fost albastru. SADOVEANU, M. C. 8.
V├Ź╚Ü─é, vi╚Ťe, s. f. I. 1. (Uneori determinat prin ┬źde vie┬╗) Arbust din familia vitaceelor, cu tulpina lipsit─â de sus╚Ťinere proprie ╚Öi ag─â╚Ťat─â prin c├«rcei, cu frunze m─âri ├«n form─â de inim─â, crestate ad├«nc, cu fructele ├«n ciorchini; se cultiv─â ├«ntr-un mare num─âr de soiuri ╚Öi variet─â╚Ťi ╚Öi cre╚Öte natural, ├«n z─âvoaie (Vitis vinifera). Din crengi de vi╚Ť─â s─â-mpletim cununi. BENIUC, M. 110. Uluci n─âp─âdite de vi╚Ť─â de vie desp─âr╚Ťeau gr─âdina cu plopi de locul unei fier─ârii. C─éLINESCU, E. 67. Bat─â-l v├«ntul ╚Öi seninul P-─âl de tot sam─ân─â inul ╚śi nu s─âde╚Öte la vi╚Ť─â. TEODORESCU, P. P. 333. Bolt─â de vi╚Ť─â = vi╚Ť─â cu tulpini lungi, prinse pe un spalier boltit, ca s─â formeze un acoperi╚Ö de verdea╚Ť─â; umbrar ob╚Ťinut ├«n acest fel. Se opri o clip─â sub o bolt─â de vi╚Ť─â, ca s─â respire aerul curat din gr─âdina spitalului. BART, E. 254. ÔŚŐ Expr. A lucra (pe cineva) ├«n foi de vi╚Ť─â v. lucra (5). 2. Fiecare dintre l─âstarele lungi ╚Öi flexibile ale vi╚Ťei (1) (v. coard─â (III 4), curmei (2)); p. ext. curpen, vrej (de orice plant─â). Vi╚Ťele st─âteau ├«n aer, legate de araci cu zecile lor de c├«rcei. DUMITRIU, N. 249. [╚Üugulea] scoase palo╚Öul ╚Öi ├«ncepu a t─âia la vi╚Ťe. ISPIRESCU, L. 317. De la cas─â la cas─â, Vi╚Ťe de bostan trase (C─âr─ârile). GOROVEI, C. 56. ÔÇô Compuse: Vi╚Ť─â-alb─â = plant─â ag─â╚Ť─âtoare din familia ranunculaceelor, cu flori albe, mirositoare; cre╚Öte prin p─âduri ╚Öi tufi╚Öuri (Clematis Vitalba); vi╚Ť─â-de-Canada = arbust ag─â╚Ť─âtor din familia vitaceelor, cu frunzele verzi (devenind de un ro╚Öu frumos toamna), cultivat ca plant─â decorativ─â pentru a acoperi zidurile ╚Öi gardurile (Vitis hederacea); vi╚Ť─â s─âlbatic─â. II. 1. ╚śuvi╚Ť─â de p─âr. Se uit─â-n oglind─â, ├«╚Öi ridic─â o vi╚Ť─â de p─âr care-i at├«rn─â la ceaf─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 89. Cu m├«nu╚Ťe albe, dulci, De pe fruntea mea cea trist─â tu dai vi╚Ťele-ntr-o parte. EMINESCU, O. I 42. Capul era dezbr─âcat de p─âr ╚Öi numai ├«n v├«rf vi╚Ťe surii ╚Öi str─âlucitoare se cl─âtina╚Ťi. RUSSO, O. 48. ÔÖŽ F├«╚Öie ├«ngust─â, sub╚Ťire. R─âsuci ╚Ťigara... sc─âp─âr─â ╚Öi aprinse o vi╚Ť─â de iasc─â. SADOVEANU, P. S. 10. [Drumul] se ╚Ötergea ca o vi╚Ť─â de fum. VLAHU╚Ü─é, N. 85. 2. Fiecare dintre firele, ╚Öuvi╚Ťele etc. din care se r─âsuce╚Öte sau se ├«mplete╚Öte un obiect. V. coard─â (III 3). P├«nea... se preface ├«n vi╚Ťe groase ca degetul, din cari se ├«mpletesc covrigii. PAMFILE, CR. 5. Cu c─âme╚Öa de m─âtas─â, Vi╚Ťele-mpletite-n ╚Öase. ALECSANDRI, P. P. 105. 3. Descendent, urma╚Ö, vl─âstar, p. ext. neam; fig. soi, fel. C─â-n pe╚Öteri ad├«nci ├«l sileau pe br├«nci Boierii cei mari, vi╚Ť─â de t├«lhari, Aur s─â le scoat─â. DE╚śLIU, M. 50. O vi╚Ť─â l─âpu╚Öneneasc─â: feciorul lui Alexandru. HASDEU, R. V. 116. E╚Öti tu... Vi╚Ť─â de om p─âm├«ntean Sau vrun zmeu n─âzdr─âvan? ALECSANDRI, P. I 97. Te cuno╚Öti de pe cosi╚Ť─â C─â e╚Öti de-a maic─â-ta vi╚Ť─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 249. ÔŚŐ Loc. adj. De vi╚Ť─â = a) de ob├«r╚Öie boiereasc─â. Poate-i fi auzit ce-au p─â╚Ťit al╚Ťii mai de vi╚Ť─â dec├«t d├«nsul. CREANG─é, P. 81. Parvenitul ╚Öi ciocoiul voiesc numaidec├«t s─â fie de vi╚Ť─â; ├«╚Öi caut─â originea neamului ├«n vreun cronicar. GHICA, S. 221. Mai de soi ╚Öi mai de vi╚Ť─â, nu ca tine-o r─âm─â╚Öi╚Ť─â. POP.; b) rud─â bun─â, de s├«nge. Balaban ╚Öi cu Ioni╚Ť─â, Ce-i este nepot de vi╚Ť─â ╚śi fecior de Nov─âci╚Ť─â. POP. ÔÖŽ (Rar) Familie, totalitatea rudelor. ╚śi ╚Ťi-a╚Ö rupe inima, ╚śi ╚Ťie... ╚śi la toat─â vi╚Ťa ta. POP.
WH├ŹTE-SPIRT s. n. Produs ob╚Ťinut la distilaxea petrolului brut ╚Öi ├«ntrebuin╚Ťat ca solvent ├«n vopsitorii ╚Öi ├«n industria lacurilor. Pronun╚Ťat: uait-spirt.
ALB2, -─é, albi, -e, adj. I. 1. Care are culoarea z─âpezii, a laptelui; (despre culori) ca z─âpada, ca laptele. ÔŚŐ Expr. Alb la fa╚Ť─â = palid. Ba e alb─â, ba e neagr─â, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. Nici alb─â, nici neagr─â = a) nici a╚Öa, nici a╚Öa; b) f─âr─â mult─â vorb─â; deodat─â. Str├ónge bani albi pentru zile negre = fii econom, fii prev─âz─âtor. ÔÖŽ Arm─â alb─â = arm─â cu lam─â de o╚Ťel. Carne alb─â = carne de vi╚Ťel sau (piept) de pas─âre, p. ext. carne de pe╚Öte. H├órtie (sau coal─â) alb─â = h├órtie (sau coal─â) nescris─â. R├ónd alb = spa╚Ťiu nescris ├«ntre dou─â r├ónduri scrise. Ras─â alb─â = unul dintre grupurile de popoare ├«n care este ├«mp─âr╚Ťit─â, conven╚Ťional, omenirea ╚Öi care se caracterizeaz─â prin culoarea alb─â-roz a pielii. ÔÖŽ C─ârunt. ÔŚŐ Expr. A scoate (cuiva) peri albi = a nec─âji mereu (pe cineva). 2. (Despre oameni, adesea substantivat) Care apar╚Ťine rasei albe. 3. Incolor, transparent. II. Fig. 1. Limpede, luminos, ├«nsorit. C├ónd s-au trezit ei era ziulica alb─â (CREANG─é). ÔŚŐ Expr. Noapte alb─â = noapte petrecut─â f─âr─â somn. Nop╚Ťi albe = nop╚Ťi luminoase, obi╚Önuite ├«n perioada solsti╚Ťiului de var─â ├«n regiunile situate ├«ntre paralelele 50┬░ ╚Öi 65┬░ nord ╚Öi sud. Zile albe (sau, rar, lumea alb─â) = via╚Ť─â tihnit─â, fericit─â. (├Än basme) Lumea alb─â = lumea real─â. ÔÖŽ (Pop.; substantivat, f. art.) Zorii zilei. 2. Nevinovat. 3. (Despre versuri) F─âr─â rim─â. 4. (Adesea substantivat) Care apar╚Ťinea mi╚Öc─ârii contrarevolu╚Ťionare ├«n perioada r─âzboiului civil din Rusia; contrarevolu╚Ťionar. G─ârzile albe. ÔÇô Lat. albus.
ALB1 s. n. 1. Culoare alb─â. ÔŚŐ Expr. Negru pe alb, serve╚Öte ca asigurare c─â cele spuse sunt adev─ârate, sigure; ├«n scris. A semna ├«n alb = a isc─âli un act ├«nainte de a fi completat; fig. a acorda cuiva ├«ncredere deplin─â. 2. Obiect, substan╚Ť─â etc. de culoare alb─â. ÔÖŽ Albul ochiului = sclerotic─â. Alb de plumb = ceruz─â. Alb de zinc = oxid de zinc (folosit ├«n vopsitorie). ÔÇô Lat. albus.
ALB├ëI s. m. Specie de iarb─â albicioas─â, cu fire tari ╚Öi cu spic ramificat. ÔÇô Din alb2 + suf. -ei.
PLOP, plopi, s. m. Nume dat mai multor specii de arbori ├«nal╚Ťi, cu ramuri sub╚Ťiri (├«ndreptate ├«n sus) (Populus). C├«nd va face plopul mere ╚Öi r─âchita mic╚Öunele (= niciodat─â). ÔŚŐ Expr. M─âtu╚Ö─â (sau unchi, v─âr etc.) de plop = rud─â ├«ndep─ârtat─â. ÔŚŐ Compuse: plop-alb = specie de plop cu scoar╚Ťa neted─â, alb─â-cenu╚Öie ╚Öi cu frunzele argintii pe partea inferioar─â (Populus alba); plop-negru = specie de plop cu scoar╚Ťa cr─âpat─â, de culoare ├«nchis─â, al c─ârui lemn moale se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ├«n industrie ╚Öi a c─ârui scoar╚Ť─â se folose╚Öte la t─âb─âcitul pieilor (Populus nigra); plop-tremur─âtor (sau -de-munte) = specie de plop ale c─ârui frunze tremur─â la cea mai mic─â adiere a v├«ntului (Populus tremula). ÔÇô Lat. *ploppus (= pop(u)lus).
alb1 adj. m., s. m., pl. albi; adj. f., s. f. álbă, pl. álbe
alb2 s. n.
álba (zorii zilei) s. f. art., g.-d. art. álbei
Álba Iúlia (-li-a) s. propriu f., g.-d. Álbei Iúlia
álba-neágra (joc) (-nea-gra) s. f. art., neart. álbă-neágră
álbă (cântec) s. f., g.-d. art. álbei; pl. álbe
alb├ęi s. m.
ápă-álbă (cataractă) s. f., g.-d. art. ápei-álbe
flúture-álb (insectă) s. m., pl. flúturi-álbi
i├írb─â-├ílb─â (plant─â) s. f., g.-d. art. i├ęrbii-├ílbe
*Márele Alb s. propriu m.
!plop-álb (plantă) s. m., pl. plopi-álbi
poálă-álbă (boală) (pop.) s. f.
roto╚Ť├ęle-├ílbe (plant─â) s. f. pl., art. roto╚Ť├ęlele-├ílbe
!urs-álb (specie de urși) s. m., pl. urși-álbi
white-sp├şrit (angl.) [white pron. ┼şa─ęt] s. n.
alb adj. m., s. m., pl. albi; f. sg. álbă, pl. álbe
álba (zorii zilei) s. f. art.
alb├ęi s. m.
flúture-álb s. m.
iárbă-álbă s. f.
plop alb s. m. + adj.
poálă-álbă s. f.
roto╚Ť├ęle-├ílbe s. f. pl.
urs alb s. m. + adj.
ALB adj., s. 1. adj. (poetic) dalb. (Cal cu coama ~.) 2. adj. coliliu. (Om cu p─ârul ~.) 3. s. (CHIM.) alb de balen─â v. sperman╚Ťet; alb de barit─â v. sulfat de bariu; alb de plumb = ceruz─â, (├«nv.) ╚Ötiubeci; alb de titan v. bioxid de titan; alb de zinc v. oxid de zinc. 4. s. (ZOOL.) albul-mijlociu = york mijlociu. 5. adj. gol, nescris. (R├ónd ~ pe o foaie scris─â.)
ALBUL ÓCHIULUI s. v. sclerotică.
AP─é-├üLB─é s. v. albea╚Ť─â, cataract─â.
BÂTLAN ÁLB s. v. egretă, stârc alb.
BRAD s. (BOT.) 1. (Abies alba) (prin Transilv.) porob. 2. (Picea excelsa) molid, (reg.) molete, molidar. 3. brad roșu (Picea abies) = molid, (reg.) târș, (Transilv.) sihlă.
BURUIAN─é-├üLB─é s. v. ciuin, odagaci, s─âpunari╚Ť─â.
CEAPĂ-ÁLBĂ s. v. praz.
ERODIU ÁLB s. v. egretă, stârc alb.
FERECĂ-ÁLBĂ s. v. aglică.
FLUTURE-├üLB s. v. albili╚Ť─â, fluture-de-varz─â.
FURNICĂ ÁLBĂ s. v. termită.
LEMN-ÁLB s. v. salcâm.
LEMN-CU-BOABELE-ÁLBE s. v. hurmuz.
MARELE ÁLB s. (ZOOL.) york mare. (~ este o specie de porci.)
MOLOTRU ÁLB s. v. sulfină.
MU╚śT├üR s. (BOT.) 1. (Brassica sinapis) (reg.) hrenoas─â, rapi╚Ť─â de c├ómp, rapi╚Ť─â s─âlbatic─â. 2. (Sinapis sau Brassica alba) (reg.) rapi╚Ť─â alb─â. 3. (Sinapis sau Brassica nigra) (reg.) rapi╚Ť─â de mu╚Ötar. 4. mu╚Ötar de c├ómp (Sinapis arvensis) = ridichioar─â.
MUT─éTO├üRE s. (BOT.; Bryonia alba) ├«mp─âr─âteas─â, (reg.) brei, curcube╚Ťea, tidv─â-de-p─âm├ónt.
N├ÜF─éR s. (BOT.) 1. (Nymphaea alba) (livr.) nenufar, (rar) plumier─â, (reg.) plut─â, plutni╚Ť─â, pl─âm├ón─â-alb─â, tidv─â-de-ap─â. 2. (Nuphar luteum) (livr.) nenufar, (reg.) plut─â, mai-de-ap─â, pl─âm├ón─â-galben─â.
PLOP s. (BOT.) 1. (Populus alba) plută. 2. (Populus nigra) (reg.) plopotaș, plută. 3. (Populus tremula) (reg.) plută. 4. (Populus canescens) (reg.) plută.
POALĂ-ÁLBĂ s. v. leucoree.
PRAF ÁLB s. v. cocaină.
PRONTOSIL ÁLB s. v. sulfanilamidă.
RAPIȚĂ ÁLBĂ s. v. muștar.
RĂDĂCINĂ-DE-PIPER-ÁLB s. v. ghimber.
ROTOȚELE-ÁLBE s. pl. v. strănutătoare.
ROTOȚELE-ÁLBE s. pl. (BOT.; Achillea ptarmica) (reg.) strănutătoare, iarbă-de-strănutat.
S├üLCIE s. (BOT.) 1. (Salix alba) (reg.) lozie, r─âchit─â. 2. (Salix viminalis) lozie, mlaj─â, r─âchit─â, r─âchi╚Ťic─â, (reg.) str─âv─â╚Ť. 3. (Salix cinerea) z─âlog, (reg.) iov─â, loz─â, r─âchit─â. 4. salcie pletoas─â (Salix babylonica) = salcie pl├óng─âtoare, (reg.) lozie, r─âchit─â, r─âchi╚Ťic─â; salcie pl├óng─âtoare (Salix babylonica) = salcie pletoas─â, (reg.) lozie, r─âchit─â, r─âchi╚Ťic─â.
SCÂNTEIUȚE-ÁLBE s. pl. v. strănutătoare.
SISIN├ëI s. pl. (BOT.; Pulsatilla alba) (reg.) oi╚Ť─â, omelu╚Ťe (pl.), vi╚Öin─â-de-munte.
SPANAC-ÁLB s. v. spanac-sălbatic.
SPIN-ÁLB s. v. părul-ciutei, salbă-moale, verigar.
STÂNJEN-ÁLB s. v. narcisă.
ST├éRC ALB M├ŹC s. v. b├ótlan mic.
STELUȚĂ-ÁLBĂ s. v. răcovină.
URZICĂ ÁLBĂ s. v. sugel alb, urzică moartă.
VIȚĂ-ÁLBĂ s. v. curpen.
Alb Ôëá negru
├üLB─é s.f. Veche form─â de poezie provensal─â. [< prov. alba, cf. lat. alba ÔÇô zori].
WHITE-SPIRIT s.n. Produs ob╚Ťinut la distilarea petrolului, ├«ntrebuin╚Ťat ca solvent ├«n vopsitorie ╚Öi ├«n industria lacurilor. [Pron. u├íit-spirit. / < engl. white-spirit].
WHITE-SP├ŹRIT U├üIT-/ s. n. produs ob╚Ťinut la distilarea ╚Ťi╚Ťeiului, ├«ntre benzin─â ╚Öi petrolul lampant, folosit ca solvent ├«n vopsitorie ╚Öi ├«n industria lacurilor, precum ╚Öi drept carburant special. (< engl. white-spirit)
alb (├ílb─â), adj. ÔÇô De culoarea z─âpezii, a laptelui. -Mr. albu, megl. alb, istr. ăźb. Lat. album (Pu╚Öcariu 55; Candrea-Dens., 36; REW 331; DAR); cf. vegl. jualb, genov. arbo, engad. alvo, sp. albo, port. alvo; cf. ╚Öi it. alba, prov. aubo, fr. aube, sp. alba, de la f. Este proprie rom. semnifica╚Ťia de ÔÇ×fericitÔÇŁ, extindere a contrastului ├«ntre ÔÇ×negruÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×albÔÇŁ. Cf. alboare. Der. alb─â, s. f. (iap─â alb─â; zori de zi); albea╚Ť─â, s. f. (culoare alb─â; cataract─â, pat─â pe ochi); albele, s. f. pl. (dou─â be╚Ťi╚Öoare, folosite ├«n jocul cu acela╚Öi nume); albei, adj. (alb; b─âlai); albei, s. m. (specie de iarb─â); albe╚Ť, s. m. (alburn); albe╚Ťe, s. f. (albea╚Ť─â); albi, vb. (a albi; a (se) face alb; a ├«nc─ârun╚Ťi; a ├«mb─âtr├«ni; a (se) sulemeni; a sp─âla), care este considerat reprezentant al unui lat. *albß┐Ĺre, de la albesc─Ľre (Pu╚Öcariu 57; Candrea-Dens., 41; REW 320), dar care ar putea fi ╚Öi forma╚Ťie intern─â a rom., cf. ├«nro╚Öesc, (├«n)negresc, alb─âstresc etc.; albicios, adj.; albiciune, s. f.; albime, s. f.; albine╚Ť, adj. (cu fa╚Ťa alb─â; b─âlai); albi╚Öor, adj. (albicios); albi╚Öor, s. m. (ban de argint; pe╚Öte, oble╚Ť; se spune despre anumite variet─â╚Ťi de struguri, de prune, de ciuperci); albi╚Ť─â, s. f. (pe╚Öte, oble╚Ť; plant─â cu flori galbene); albitor, adj. (care albe╚Öte); albitorie, s. f.; albitur─â, s. f. (rufe albe, lenjerie; ├«n tipografie, mici piese de plumb care servesc la completarea spa╚Ťiului alb dintre litere, cuvinte sau r├«nduri; bani, argin╚Ťi; pe╚Öte, pl─âtic─â, babu╚Öc─â); albiu, adj.; albu╚Ö, s. n. (substan╚Ť─â alb─â care ├«nconjoar─â g─âlbenu╚Öul la ou; ├«n Trans.╚Öi Mold., albul ochiului); (├«)n─âlbeal─â, s. f. (suliman); (├«)n─âlbi, vb. (a sp─âla; a sulemeni); ├«n─âlbitor, adj. (care albe╚Öte). Alburn men╚Ťionat ca descendent al lui alburnum (Arhiva, XVI, 322; REW 329), este ├«mprumut recent (cf. BL, V, 87). Pentru albea╚Ť─â, Pascu, I, 31, propune un lat. *albitia, ├«n loc de albities; ├«ns─â der. e fireasc─â ├«n cadrul rom. Dalb, adj. (alb; fericit), comp. cu de-, de origine pop., prezint─â un semantism normal (cf. Bant doalb ÔÇ×c─âruntÔÇŁ), c─âruia uzul poetic, foarte frecvent la Alecsandri, i-a ad─âugat cea de a doua nuan╚Ť─â. Albi╚Öoar─â (Pu╚Öcariu, Dacor., III, 596 ╚Öi REW 328) nu reprezint─â lat. albula, ci este o metatez─â de la albi╚Öoar─â, cf. albi╚Öor. Pentru albulus ├«n rom., cf. abur.
ALB1 n. 1) Culoare ob╚Ťinut─â prin suprapunerea tuturor componentelor spectrului luminii zilei; albea╚Ť─â. ÔŚŐ A semna ├«n ~ a semna un document ├«nainte de a fi completat. (E scris) negru pe ~ nu poate fi contestat; e clar. 2) Obiect sau substan╚Ť─â de aceast─â culoare. ~ul din╚Ťilor. ÔŚŐ ~ul ochiului sclerotic─â. /<lat. albus
ALB2 ~─â (~i, ~e) 1) Care are culoarea z─âpezii. ÔŚŐ Carne ~─â carne de pas─âre (din regiunea pieptului) sau de pe╚Öte (r─âpitor). Noapte ~─â noapte de nesomn. Versuri ~e versuri f─âr─â rim─â. S─âpt─âm├óna ~─â s─âpt─âm├óna care precede postul mare c├ónd se m─ân├ónc─â lactate. Ziua ~─â timpul c├ónd s-a luminat de-a binelea. /< lat. albus
WHITE-SPIRIT [pr.: u├íit-spirit] n. Produs ob╚Ťinut la distilarea petrolului brut, ├«ntrebuin╚Ťat ca solvent ╚Öi ├«n vopsitorie. /Cuv. engl.
álba s.f. art. (pop.) 1. ziua, zorile, aurora 2. zăpada
Akkerman n. numele turcesc al unui ora╚Ö din Basarabia la gura Nistrului, numit de Rom├óni Cetatea-Alb─â, de Romani Alba-Iulia, de Greci Monkastron, de Slavi Belgrad, cu 34.000 loc. Celebru ├«n istoria Moldovei: ocupat de Turci ├«n 1476, el figureaz─â ├«n istorie sub numele de raiaua Akkermanului, p├ón─â la 1812, c├ónd fu ├«napoiat Moldovei odat─â cu jude╚Ťele Ismail ╚Öi Kilia, cari formau c├óte╚Öi trele a╚Öa numita Basarabia turceasc─â (├«n opozi╚Ťiune cu Buceagul sau Basarabia t─ât─âreasc─â). [T─âtar. AKKERMAN (din AK, alb ╚Öi KERMAN, cetate): v. Caracal].
alb a. 1. de coloarea laptelui sau a z─âpezii; 2. fig. senin, fericit: nÔÇÖam zi alb─â din pricina ei ISP. [Lat. ALBUS]. ÔĽĹ n. coloarea alb─â: albul ochiului, albu╚Ö; albul zilei, auror─â ISP. ÔĽĹ m. membru al partidului conservator.
Alba (Duce dÔÇÖ) m. general spaniol sub Carol Quintu ╚Öi Filip II, faimos prin cruzimile sale ca guvernator al ╚Ü─ârilor-de-Jos (1508-1582).
Alba (Inferioar─â) f. numit─â de Unguri Als├│-Feh├ęr, jude╚Ť ├«n Transilvania, 195.000 loc,, cu cap. Aiud. ÔĽĹ (Regal─â), comitat ╚Öi cetate ├«n Ungaria, vechiu ora╚Ö industrial ╚Öi comercial: 28.000 loc.; odinioar─â (1027-1380) reziden╚Ťa regilor maghiari.
alba f. 1. (adic─â zi), ziori, auror─â: ├«ncepuse a intra alba ├«n sat ISP.; 2. (adic─â iap─â), m─âr╚Ťoag─â; tot alba in doi hani, a spune mereu acela╚Ö lucru; e m├óncat ca alba de ham, fig. e pr─âp─âdit de nevoi (PANN); 3. (adic─â secar─â), f─âin─â: a vedea alba ├«n c─âpistere, a c─âp─âta ceva de hran─â, a se ├«nsura: nÔÇÖa v─âzut ├«nc─â alba ├«n c─âpistere ISP. (v. lume, s─âpt─âm├ón─â). [Lat. ALBA].
Alba-Iulia f. 1. numele vechiu roman al Akkermanului; 2. anticul Apulum sau Belgrad; numit de Unguri Gyula Feherv├ír si de Germani Carlsburg, ora╚Ö ├«n Transilvania pe malul drept al Mure╚Öului, ├«ntrÔÇÖo pozi╚Ťiune frumoas─â, la poalele Mun╚Ťilor Apuseni, fosta capital─â a Ardealului: 11.000 loc. Re╚Öedin╚Ťa episcopului rom├ón. Observatoriu astronomic. Aci se afl─â morm├óntul lui Ioan de Huniade. Azi, ora╚Ö rom├ónesc, unde fu ├«ncoronat la 15 Oct. 1922 Ferdinand I ca rege al Rom├óniei ├«ntregite.[1]
Alb─â (Marea) f. vast golf al Oceanului Glacial arctic, pe coasta Rusiei europene.
Balta-Alb─â f. lac ├«n jude╚Ťul R├ómnicu-S─ârat cu b─âi de ape minerale (iod, pucioas─â), bune pentru r─âni ╚Öi scrofule.
Biserica-Alb─â f. numit─â de Unguri Feh├ęrtemplom, ora╚Ö ├«n Banat, cu vinuri renumite: 7800 loc. (Nem╚Ťi, S├órbi, Rom├óni, Unguri, Evrei).
Marea-Alb─â f. V. Alb─â.
Pârâu-Alb m. V. Valea-Albă.
R─âsboieni pl. 1. sau Valea-Alb─â, sat ├«n jud. Neam╚Ťu, cu 3200 loc., celebru prin victoria lui ╚śtefan cel Mare asupra Turcilor (1476); 2. m├ón─âstire zidit─â dup─â repurtarea acestei victorii.
Valea-Alb─â f. V. R─âsboieni.
├ílb, -─â adj. (lat. albus). De coloarea z─âpezi─ş sa┼ş laptelu─ş. Fig. Inocent: alb ca z─âpada. S. m. Om de rasa alb─â. Adept al partidulu─ş conservator (dup─â crinu alb, care era emblema Bourbonilor), ├«n opoz. cu ro╚Ö, liberal. S. n., pl. ur─ş. Coloarea alb─â. Spa╚Ťi┼ş liber pe o pagin─â. Arme albe, arme care ta─şe sau ├«mpung (nu arme de foc). Ban─ş alb─ş (p. zile negre), ban─ş ├«n general (pin aluz. la argint). Noapte alb─â, noapte nedormit─â. S─âpt─âm├«na alb─â sa┼ş a br├«nze─ş, cea din aintea postulu─ş mare, c├«nd se m─ân├«nc─â lapte, br├«nz─â, o┼ş─â. Versur─ş albe, versuri f─âr─â rim─â. A da cart─â cu─şva, a-─ş da puter─ş depline s─â fac─â ce vrea. Poli╚Ť─â ├«n alb, poli╚Ť─â f─âr─â data scaden╚Ťe─ş. A fi v─âzut albuÔÇÖn c─âpistere (adic─â f─âina), a te fi asigurat de dob├«ndirea unu─ş lucru. A intrat albaÔÇÖn sat, a intrat auroraÔÇÖn sat, sÔÇÖa luminat de zi┼ş─â. Tot albaÔÇÖn do─ş ban─ş, tot vechea poveste (─şapa cea alb─â v├«ndut─â pe do─ş ban─ş). A fi ros (or─ş m├«ncat) ca alba de ham, a fi ros de nevo─ş, a fi plictisit de o treab─â. Albu och─şulu─ş, scleorotica. Alb de argint or─ş de plumb, cerus─â. Alb de balen─â, sperman╚Ťeta. Alb de Spania, cret─â friabil─â.
alb├ę─ş adj. m. Rar. Cu p─âru alb: un c├«ne albe─ş.
le┼şcor├ę─şe f., pl. e─ş, ca ide─ş (vgr. leuk├│rrhoia, d. vgr. leuk├│s, alb, ╚Öi rho├ę, scurgere). Med. O boal─â feme─şasc─â caracterizat─â pin scurgerea une─ş substan╚Ťe albe (pop. poal─â alb─â).
*marcas├şt─â f., pl. e (fr. marcassite, d. ar. marka┼íitha; ngr. mark├ísi). Min. Bisulfur─â natural─â de fer (Fe S2), numit─â ╚Öi pirit─â alb─â, care e o peatr─â galben─â ca auru ╚Öi care se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ├«n g─şuva─şergerie.
v├ş╚Ť─â f., pl. e (lat. vitea, ÔÇ×de vi╚Ť─âÔÇŁ, adj. fem. devenit subst. d. vitis, vi╚Ť─â). Or─ş-ce cop─âcel c─â╚Ť─âr─âtor, ╚Öi ├«n special un cop─âcel c─â╚Ť─âr─âtor cu ramur─ş noduroase (numit ╚Öi ÔÇ×vi╚Ť─â de vieÔÇŁ) care face strugur─ş (poam─â), din care se se face mustu ╚Öi pe urm─â vinu (vitis vinifera). Vi╚Ť─â alb─â, o plant─â c─â╚Ť─âr─âtoare ranunculacee care cre╚Öte pin p─âdur─ş ╚Öi tufi╚Öur─ş (cl├ęmatis vitabla). Fig. Descenden╚Ť─â, neam: Rom├ón de vi╚Ť─â veche. A fi de vi╚Ť─â, a fi nobil: bo─şer de vi╚Ť─â (nu ajuns acum), era ma─ş de vi╚Ť─â de c├«t el. ╚śuvi╚Ť─â de p─âr: o vi╚Ť─â de p─âr pe frunte. Vini╚Öoar─â ro╚Öie pe sub epiderm─â: vi╚Ťele de pe nasu be╚Ťivulu─ş. V. l─âurusc─â, agurid─â.
ALB adj., s. 1. adj. (poetic) dalb. (Cal cu coama ~.) 2. adj. coliliu. (P─âr ~.) 3. s. (CHIM.) alb de balen─â = cetaceum, sperman╚Ťet, cear─â de balen─â, ulei de ca╚Öalot; alb de baril─â = sulfat de bariu; alb de plumb = ceruz─â, (├«nv.) ╚Ötiubeci; alb de titan = bioxid de titan; alb de zinc = ╚Ťincvais, oxid de zinc, (├«nv.) tutea. 4. s. (ZOOL.) albul-mijlociu = york mijlociu. 5. adj. gol, nescris. (R├«nd ~ pe o foaie scris─â.)
albul ochiului s. v. SCLEROTIC─é.
apă-albă s. v. ALBEAȚĂ. CATARACTĂ.
bîtlan alb s. v. EGRETĂ. STÎRC ALB.
buruiană-albă s. v. CIUIN. ODAGACI. SĂPUNARIȚĂ.
ceap─â-alb─â s. v. PRAZ.
ceapur alb mic s. v. BÎTLAN MIC.
corale-albe s. pl. v. HURMUZ.
erodiu alb s. v. EGRETĂ. STÎRC ALB.
ferec─â-alb─â s. v. AGLIC─é.
fluture-alb s. v. ALBILIȚĂ. FLUTURE-DE-VARZĂ.
FURNIC─é ALB─é s. (ENTOM.; Isoptera) termit─â.
lemn-cu-boabele-albe s. v. HURMUZ.
lobod─â-alb─â s. v. SPANACUL-CIOBANILOR.
MARELE-ALB s. (ZOOL.) york mare. (~ este o specie de porci.)
MICUL-ALB s. (ZOOL.) york mic. (~ este o specie de porci.)
molotru alb s. v. SULFIN─é.
piper-alb s. v. CORIANDRU.
plămînă-albă s. v. NUFĂR.
poal─â-alb─â s. v. LEUCOREE.
praf alb s. v. COCAIN─é.
rapi╚Ť─â alb─â s. v. MU╚śTAR.
r─âd─âcin─â-de-piper-alb s. v. GHIMBER.
ROTOȚELE-ALBE s. pl. (BOT.; Achillea ptarmica) (reg.) strănutătoare, iarbă-de-strănutat.
roto╚Ťele-albe s. pl. v. STR─éNUT─éTOARE.
schinteiu╚Ťe-albe s. pl. v. STR─éNUT─éTOARE.
secar─â-alb─â s. v. ALAC.
spanac-alb s. v. SPANAC-S─éLBATIC.
spin-alb s. v. P─éRUL-CIUTEI. SALB─é-MOALE. VERIGAR.
stelu╚Ť─â-alb─â s. v. R─éCOVIN─é.
stînjen-alb s. v. NARCISĂ.
stîrc alb mic s. v. BÎTLAN MIC.
╚śALVIE-ALB─é a. (BOT.; Lavatera thuringiaca) (reg.) ghilie, nalb─â, ruj─â-de-deal, ruj─â-floare-mare.
turi╚Ť─â-alb─â s. v. G─éINU╚ś─é.
urzic─â alb─â s. v. SUGEL ALB. URZIC─é MOART─é.
vi╚Ť─â-alb─â s. v. CURPEN.
ALB. Subst. Alb, culoare alb─â, albime (rar), albea╚Ť─â, alboare (rar), albiciune, albescen╚Ť─â (rar). Albire, albeal─â (pop.), ├«n─âlbire, ├«n─âlbit. C─ârunte╚Ťe, c─ârun╚Ťeal─â, c─ârun╚Ťie (rar), ├«nc─ârun╚Ťire, ninsoare (fig.). Adj. Alb, de culoare alb─â, de culoarea z─âpezii, ca laptele, de culoarea laptelui, l─âptos, lactescent, (alb) ca z─âpada (ca neaua), ninsoriu (rar), alb ca (cum e) helgea, alb ca varul, alb de tot, alb ca ghiocul, alb-colilie, albu╚Ť (dim., reg.), albui, albiu (rar), albicios, alburiu, albi╚Öor (dim.), albior, dalb, d─âlbior (dim.), coliliu, lilial, argintiu, marmorean, marmoren (rar), marmoriu (rar); sidefiu. Albit, ├«n─âlbit; c─ârunt, ├«nc─ârun╚Ťit, grizonat (fran╚Ťuzism), nins (fig.), argintiu (fig.), argintat (fig.). Blond, b─âlai, codalb, cod─âlbel (reg.), b─âlan, b─âl (reg.), b─âl─âior (dim.), b─âl─ânu╚Ť, b─âl─âiel, b─âl─ânel, b─âlu╚Ť (reg.), b─âl─âuc (reg.), pl─âvan, pl─âvai, pl─âvi╚Ť, pl─âviu (├«nv. ╚Öi reg.), albe╚Ť (reg.), albine╚Ť. Vb. A (se) albi, a (se) ├«n─âlbi; a ├«nc─ârun╚Ťi, a c─ârun╚Ťi (├«nv.); a alburi.
alb-argint├şu, -├şe adj. Alb b─ât├ónd ├«n argintiu ÔŚŐ ÔÇ×De aici de sus, ora╚Öul are aspectul unei cet─â╚Ťi str─âjuite ├«n cele patru z─âri de crenelurile alb-argintii ale ╚Öirurilor de blocuri din cele mai noi cartiere-ora╚Ö.ÔÇŁ I.B. 7 VII 73 p. 4 (din alb + argintiu)
alb-ivor├şu, -├şe adj. Alb b─ât├ónd ├«n culoarea filde╚Öului ÔŚŐ ÔÇ×Pe fa╚Ťadele ├«nconjurate de schele se a╚Ötern c─âr─âmizi ceramice alb-ivorii.ÔÇŁ Sc. 14 V 61 p. 3 (din alb + ivoriu; cf. germ. elfenbein (weiss); Fl. Dimitrescu ├«n LR 4/62 p. 398; FC I 168)
alb-l─âpt├ít, -─â adj. Alb opac ÔŚŐ ÔÇ×Stelele Kremlinului sunt prev─âzute cu geamuri rubinii ╚Öi albe-l─âptate, ├«ntre care se afl─â cristal transparent.ÔÇŁ I.B. 26 I 61 p. 3 (din alb + l─âptat; cf. germ. Milchweiss; Fl. Dimitrescu ├«n LR 4/62 p. 398; FC I 173)
alb-l─âpt├│s, -o├ís─â adj. Alb opac ÔŚŐ ÔÇ×Trei mari m─âcel─ârii sunt ├«n cartierul Drumul Taberei. Toate au tras cu ├«nver╚Öunare peste ferestrele mari, dinspre laboratoare, perdea de vopsea alb-l─âptoas─â.ÔÇŁ I.B. 3 X 70 p. 3 (din alb + l─âptos; cf. germ. Milchweiss; Fl. Dimitrescu ├«n LR 4/62 p. 398)
alb-lum├şna z├şlei adj. ÔŚŐ ÔÇ×Lampa alb-lumina zilei, cu o culoare apropiat─â de lumina zilei.ÔÇŁ Sc. 3 II 61 p. 2 (din alb + lumina zilei; cf. germ. weiss tageschell; Fl. Dimitrescu ├«n LR 4/62 p. 398)
alba-ne├ígra s. f. Tip de joc de noroc ÔŚŐ ÔÇ×Legalizat cu pu╚Ťin timp ├«n urm─â, faimosul joc ┬źAlba-Neagra┬╗ poate aduce beneficii mari pentru patroni, nu numai ├«n ╚Ť─ârile occidentale. ├Än Foc╚Öani, trec─âtorii sunt ├«mbia╚Ťi s─â ├«ntoarc─â una din cele trei buc─â╚Ťi de cauciuc. Bine├«n╚Ťeles, doar cei din ┬źga╚Öc─â┬╗ au privilegiul de a ghici pe cea cu punct alb.ÔÇŁ R.l. 6 VII 93 p. 9. ÔŚŐ ÔÇ×Au fost prin╚Öi C.M. ╚Öi A. S. care practicau, de acum, celebra ┬źalba-neagra┬╗. Ei tocmai ├«n╚Öelaser─â pe t├ón─âra M. S. ┬źsubtiliz├óndu-i┬╗ 4000 de lei.ÔÇŁ R.l. 24 VIII 93 p. 16 (din alba + neagra)
mo├írte ├ílb─â sint. s. ÔÖŽ 1. Moarte prin ├«nghe╚Ťare ÔŚŐ ÔÇ×├Äncepuse ceea ce oamenii de munte numesc ┬źmoartea alb─â┬╗. ├Änghe╚Ťase ╚Öi nu mai era con╚Ötient.ÔÇŁ R.l. 9 I 85 p. 5. ÔÖŽ 2. Moarte provocat─â de droguri ÔŚŐ ÔÇ×[...] o echip─â de cercetare asupra toxicomaniei [din Germania] a izbutit s─â pun─â la punct o metod─â de terapie comportamental─â a candida╚Ťilor la ┬źmoartea alb─â┬╗. Baz├óndu-se pe minu╚Ťioase investiga╚Ťii de psihologie experimental─â, psihoterapia administrat─â clinic ╚Öi ambulator [...] este axat─â pe ideea c─â pacientul trebuie s─â ├«nve╚Ťe s─â tr─âiasc─â f─âr─â drog.ÔÇŁ I.B. 9 IV 86 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×Moartea alb─â a ap─ârut ╚Öi la noiÔÇŁ Ev.z. 11 X 96 p. 6
sem├ęstru ├ílb sint. s. (pol.) ÔŚŐ ÔÇ×Pre╚Öedintele Italiei [...] a inaugurat, o dat─â cu Anul Nou, ┬źsemestrul alb┬╗: ultimele ╚Öase luni ale mandatului s─âu, ├«n cursul c─ârora constitu╚Ťia interzice ╚Öefului statului s─â dizolve parlamentul. Hot─âr├ót imediat dup─â ├«nl─âturarea fascismului, pentru a proteja t├ón─âra republic─â italian─â ├«mpotriva oric─ârei tenta╚Ťii autoritare la sf├ór╚Öitul mandatului, ┬źsemestrul alb┬╗ marcheaz─â ├«n general ├«nceperea marilor manevre ale principalelor partide politice ├«n vederea alegerilor preziden╚Ťiale.ÔÇŁ R.l. 7 I 85 p. 6 (traduce sint. s. it. semestre bianco)
sez├│n ├ílb sint. s. Iarna ÔŚŐ ÔÇ×├Än ├«nt├ómpinarea sezonului alb se fac intense preg─âtiri ├«n toate sta╚Ťiunile montane de odihn─â ╚Öi sporturi de iarn─â.ÔÇŁ R.l. 20 XI 78 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×La Mangalia, ├«n ┬źsezonul alb┬╗.ÔÇŁ Sc. 6 XII 78 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×Cele trei renumite sta╚Ťiuni montane pot primi de-a lungul ├«ntregului sezon alb peste 100000 de vilegiaturi╚Öti.ÔÇŁ Sc. 21 XII 78 p. 4 (din sezon + alb)
alb, sunet ~ (fiz.), sunet* complex al c─ârui spectru, func╚Ťie de frecven╚Ť─â* este continuu, av├ónd valoarea medie a energiei acustice (raportat─â la 1 Hz*) constant─â ├«ntr-o band─â de frecven╚Ťe suficient de larg─â. ├Än general, punctul (zgomotul*) a. rezult─â din ansamblul tuturor vibra╚Ťiilor* audibile, prin analogie cu lumina alb─â, care rezult─â din suma tuturor undelor* spectrului vizibil. Ob╚Ťinut prin mijloace electronice (v. Electronic─â, muzic─â) K.H. Stockhausen l-a utilizat ├«n SI (1933) ╚Öi Studie II (1954). Sin. zgomot alb; engl. White noise.
alba (cuv. sp. ÔÇ×zoriÔÇŁ), ├«n lirica trubadurilor, c├óntec despre plecarea ├«ndr─âgostitului ├«n zori. Are, de obicei, forma unui dialog ├«ntre acesta sau prietenul s─âu ╚Öi paznicul care st─â de veghe semnal├ónd ÔÇ×pericolulÔÇŁ. ├Än N Fran╚Ťei, a. poart─â numele de aube sau chanson dÔÇÖaube (v. ex.). Actualul aubade* provine din aube. Echiv. germ. este Tagelied sau Wachterlied, av├ónd ├«ns─â mai mult caracterul unei rug─âciuni de diminea╚Ť─â. ├Änt├ólnim o a. ├«n Tristan ╚Öi Isolda de Wagner (Actul III).
ADUNAREA NA╚ÜIONAL─é DE LA ALBA IULIA, mare adunare popular─â convocat─â la Alba Iulia la 1 dec. 1918, din ini╚Ťiativa Consiliului Na╚Ťional Central Rom├ón, ╚Öi la care reprezentan╚Ťii din Transilvania, Banat, Cri╚Öana ╚Öi Maramure╚Ö au decis, ├«n unanimitate, unirea cu Rom├ónia. Moment de apogeu al luptei na╚Ťionale a rom├ónilor, A. a constituit un eveniment revolu╚Ťionar ├«n cursul c─âruia s-au ridicat mari probleme care st─âteau ├«n fa╚Ťa poporului rom├ón: des─âv├«r╚Öirea statului na╚Ťional unitar rom├ón, ├«nf─âptuirea reformei agrare democratice, asigurarea egalit─â╚Ťii ├«n drepturi pentru na╚Ťionalit─â╚Ťile conlocuitoare, lupta pentru instaurarea unui regim politic democratic. E╚Öu├«nd tratativele duse la Arad cu noul guvern ungar al contelui K├íroly Mih├íly, la 18 nov. 1918, ├«n numele Marelui Sfat al Na╚Ťiunii Rom├óne a fost lansat un manifest C─âtre popoarele lumii, prin care se f─âcea cunoscut refuzul guvernului ungar de a lua ├«n considerare revendic─ârile juste ale popula╚Ťiei rom├óne╚Öti ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, hot─âr├«rea na╚Ťiunii rom├óne de ÔÇ×a-╚Öi ├«nfiin╚Ťa pe teritoriul locuit de d├«nsa statul s─âu liber ╚Öi independentÔÇŁ. ├Än vederea realiz─ârii acestui deziderat, ├«n finalul manifestului se cerea sprijinul ├«ntregului popor rom├ón ÔÇ×cu care una vom fi de aici ├«nainte ├«n veciÔÇŁ. La Adunarea Na╚Ťional─â ╚Ťinut─â ├«n ziua de 1 dec. 1918 ├«n sala casinei din Alba Iulia particip─â 1.228 de delega╚Ťi (deputa╚Ťi) ale╚Öi ├«n circumscrip╚Ťiile electorale, precum ╚Öi de diferite institu╚Ťii ╚Öi organiza╚Ťii politice, culturale, profesionale, de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, religioase, militare, de femei, de sindicat ╚Ö.a. ├Än acela╚Öi timp, pe numele Adun─ârii Na╚Ťionale au sosit mii de adrese de adeziune cu sute de mii de semn─âturi din toate p─âr╚Ťile Transilvaniei. ├Än numele Comitetului de organizare s-a propus alegerea unui Birou al Adun─ârii, format din: Gheorghe Pop de B─âse╚Öti, episcopii Ioan I. Pop ╚Öi Demetriu Radu ÔÇô pre╚Öedin╚Ťi, ╚śtefan Cicio Pop, Teodor Mihali, Ioan Fluera╚Ö ÔÇô vicepre╚Öedin╚Ťi, precum ╚Öi a unui secretariat. ├«n componen╚Ťa a nou─â personalit─â╚Ťi transilv─ânene. Gheorghe Pop de B─âse╚Öti, pre╚Öedintele Partidului Na╚Ťional Rom├ón, salut├«nd pe cei prezen╚Ťi, declar─â Adunarea de la Alba Iulia ÔÇ×constituit─â ╚Öi deschis─âÔÇŁ. Cuv├«ntarea solemn─â rostit─â de Vasile Goldi╚Ö face o schi╚Ť─â de istorie rom├óneasc─â ╚Öi se ├«ncheie cu un proiect de rezolu╚Ťie, care ├«ncepe cu cuvintele: ÔÇ×Adunarea Na╚Ťional─â a tuturor rom├ónilor din Transilvania, Banat ╚Öi ╚Üara Ungureasc─âÔÇŁ, aduna╚Ťi prin reprezentan╚Ťii lor ├«ndrept─â╚Ťi╚Ťi (la Alba Iulia ├«n ziua de 1 dec. 1918), decreteaz─â ÔÇ×unirea acelor rom├óni ╚Öi a tuturor teritoriilor locuite de d├«n╚Öii cu Rom├óniaÔÇŁ. Apoi, la tribuna adun─ârii au luat cuv├«ntul reprezentan╚Ťii celor dou─â partide politice: Iuliu Maniu (Partidul Na╚Ťional Rom├ón) ╚Öi Iosif Jumanca (Partidul Social-Democrat), care evoc├«nd lupta poporului rom├ón pentru unitate na╚Ťional─â ╚Öi dreptate social─â, au subliniat rolul pozitiv al Unirii pentru dezvoltarea societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti. Proiectul de rozolu╚Ťie propus de V. Goldi╚Ö a fost adoptat de Marea Adunare Na╚Ťional─â cu ova╚Ťii prelungite, manifest├«ndu-se astfel nestr─âmutata hot─âr├«re pentru ├«nf─âptuirea Marii Uniri. Pentru c├«rmuirea Transivaniei p├«n─â la ├«ntocmirea Constituantei, Adunarea Na╚Ťional─â hot─âr─â╚Öte alegerea unei adun─âri legislative numit─â Marele Sfat Na╚Ťional compus din 250 de membri, dintre care 200 s─â fie ale╚Öi de A. imediat, iar restul de 50 s─â fie coopta╚Ťi de c─âtre ├«nsu╚Öi Marele Sfat Na╚Ťional. Acesta, la r├«ndul s─âu nume╚Öte guvernul provizoriu, Consiliul Dirigent, alc─âtuit din 15 membri, prezidat de Iuliu Maniu. Dup─â s─âv├«r╚Öirea actului istoric, cei peste 100.000 DE participan╚Ťi la Marea Adunare Na╚Ťional─â de la Alba Iulia aduna╚Ťi pe c├«mpul lui Horea aprob─â cu aclama╚Ťii entuziaste hot─âr├«rea de unire necondi╚Ťionat─â ╚Öi pentru totdeauna a Transilvaniei cu Rom├ónia. ├Än timp ce la Alba Iulia se hot─âra actul istoric al Unirii, ├«n satele ╚Öi ora╚Öele Transilvaniei aveau loc adun─âri de solidarizare ╚Öi aprobare a hot─âr├«rilor luate. Dou─â s─âpt─âm├«ni mai t├«rziu, actul Unirii a fost ├«nm├«nat ├«n cadru solemn regelui Ferdinand I, ├«n ziua de 14 dec. 1918, de c─âtre o delega╚Ťie a Marelui Sfat Na╚Ťional alc─âtuit─â din: V. Goldi╚Ö, Al. Vaida-Voevod ╚Öi episcopii Miron Cristea ╚Öi Iuliu Hossu. ├Än cuv├«ntul rostit cu acest prilej, V. Goldi╚Ö f─âc├«nd unele considera╚Ťii asupra actului Unirii, pe care-l aprecia ca o cerin╚Ť─âa istoriei ╚Öi civiliza╚Ťiei umane, ar─âta ÔÇ×c─â prin aceast─â unire, dup─â cea a Basarabiei ╚Öi apoi a Bucovinei, s-a ├«mplinit visul de o mie de ani al neamului rom├ónesc, unirea ├«ntr-un singur stat al tuturor rom├ónilorÔÇŁ. Prin decretele legii din 11/14 ╚Öi 18/30 dec. 1918, Consiliul de Mini╚Ötri, iar la 29 dec. 1918, Parlamentul au ratificat reunirea tuturor provinciilor istorice rom├óne╚Öti cu ╚Üara-mam─â, Rom├ónia. ├Äncununare a aspira╚Ťiilor de veacuri ale poporului rom├ón pentru eliberare na╚Ťional─â, rezultat al luptei duse de for╚Ťele social-politice ale vremii, Unirea din 1918 ÔÇô eveniment cardinal ├«n istoria rom├ónilor ÔÇô a marcat des─âv├«r╚Öirea procesului de realizare a statului na╚Ťional unitar, a creat cadrul propice pentru o mai accentuat─â evolu╚Ťie a economiei, ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi culturii. Ziua de 1 Decembrie a fost declarat─â, ├«n 1990, de Parlament, ca zi na╚Ťional─â a Rom├óniei.
ALBA (Fernando ├üLVAREZ [alvare╬Ş]) DE TOLEDO, duce de) (1507-1582), general ╚Öi om de stat spaniol. Ca guvernator al ╚Ü─ârilor de Jos (1567-1573) a ├«ncercat s─â ├«n─âbu╚Öe revolu╚Ťia burghez─â izbucnit─â ├«n 1566. A ocupat Portugalia ├«n urma campaniei din 1580-1581.
ALBA, jud. ├«n partea central-vestic─â a Rom├óniei, pe cursul mijlociu al Mure╚Öului; 6.231 km2 (2,62 la sut─â din supr. ╚Ť─ârii); 420.548 mii loc. (1991), din care 55,1 la sut─â ├«n mediul urban; densitate: 66,4 loc /km2. Re╚Öed.: municipiul Alba Iulia. Ora╚Öe: Abrud, Aiud, Blaj, C├«mpeni, Cugir, Ocna Mure╚Ö, Sebe╚Ö, Zlatna. Comune: 67. Relief accidentat: ├«n V o zon─â muntoas─â, cu alt. p├«n─â la 1.826 m (M-╚Ťii Trasc─âu, ramifica╚Ťiile estice ale M-╚Ťilot Bihor ╚Öi cele sudice ale Muntelui Mare), ├«n S prelungirile M-╚Ťilor Cindrel ╚Öi ╚śureanu (alt. max. ├«n V├«rful lui P─âtru, 2.136 m) ╚Öi ├«n E ╚Öi SE o reg. de podi╚Ö (Pod. T├«rnavelor ╚Öi Pod. Seca╚Öelor). ├Än lungul v─âilor, ce fragmenteaz─â spa╚Ťiul montan, se desf─â╚Öoar─â c├«teva depr. bine individualizate: Abrud, Zlatna, Trasc─âu ╚Öi C├«mpeni. Clim─â temperat-continental─â variind ├«n func╚Ťie de unit─â╚Ťile de relief (mai bl├«nd─â ├«n culoarul v─âii Mure╚Öului ╚Öi Pod. T├«rnavelor, unde temp. medie anual─â este de 9,5┬░C ╚Öi mai aspr─â ├«n reg. montan─â, 2┬░C). Precipita╚Ťiile oscileaz─â ├«ntre ├«ntre 600 ╚Öi 1.000 mm anual. Hidrografia: Mure╚Öul reprezint─â pr. colector al apelor de pe ├«ntreg terit. jud. (T├«rnava, Sebe╚Ö, Arie╚Ö, Ampoi etc.). Resurse naturale: min. auro-argentifere (Abrud, Zlatna, Baia de Arie╚Ö, Alma╚Öu Mare, Ro╚Öia Montan─â), pirite cuprifere (Bucium), cinabru (Izvoru Ampoiului), gaz metan (Cetatea de Balt─â, T─âuni), sare (Ocna Mure╚Ö), calcare (Abrud, Galda de Sus), marmur─â (Sohodol), argile, nisipuri, p─âduri (1/3 din supr. jud.). Economia. Cele mai importante ramuri ind. s├«nt.: ind. constr. de ma╚Öini ╚Öi a prelucr. metalelor (30,6 la sut─â din prod. global─â, 1989), care produce utilaj minier ╚Öi agricol, utilaje pentru ind. mat. de constr. (Alba Iulia, Blaj, Cugir), ind. metalurgiei neferoase (Abrud, Zlatna), ind. de expl. ╚Öi prelucr. a lemnului (C├«mpeni, Aiud, Blaj, Sebe╚Ö), chim. (Ocna Mure╚Ö, Zlatna), mat. de constr. (Aiud, Alba Iulia, Ocna Mure╚Ö, Blaj), faian╚Ťei ╚Öi por╚Ťelanului (Alba Iulia), h├«rtiei (Petre╚Öti), conf. ╚Öi tricotajelor (C├«mpeni, Cugir, Aiud, Sebe╚Ö), alim. Produse me╚Öte╚Öug─âre╚Öti specifice zonei M-╚Ťilor Apuseni: tulnice, ciubere, fluiere, pieptare, diverse ╚Ťes─âturi cu motive na╚Ťionale etc. Agricultura are un caracter diversificat. ├Än 1989, structura culturilor de c├«mp era dominat─â de culturile de gr├«u ╚Öi secar─â (37.508 ha) urmate de cele de porumb (31.784 ha), plante de nutre╚Ť (22.743 ha), cartofi, sfecl─â de zah─âr, legume etc. Culturile viticole s├«nt mai r─âsp├«ndite ├«n Pod. T├«rnavelor ╚Öi pe dealurile din jurul ora╚Öului Sebe╚Ö, fiind renumite podgoriile de la Alba Iulia, Blaj, Cr─âciunelu de Jos, Jidvei, Aiud, Ighiu ╚Ö.a. Pomicultura are condi╚Ťii optime ├«n zona dealurilor, cele mai importante bazine pomicole afl├«ndu-se ├«n arealul localit─â╚Ťilor ╚śona, Galda de Jos, Cugir, Strem╚Ť, Ighiu, Rimetea, G├«rbova ╚Ö.a. (pruni, meri, cire╚Öi, vi╚Öini, nuci etc.). ├Än 1990, sectorul zootehnic cuprindea: 150,8 mii capete bovine, 375,4 mii capete ovine, 143,2 mii capete porcine, 1.843,8 mii capete p─âs─âri ╚Ö.a. C─âi de comunica╚Ťie (1990): re╚Ťeaua feroviar─â dispune de 315 km din care 148 km electrificate, iar cea rutier─â de peste 1.972 km drumuri publice, dintre care 391 km modernizate. Unit─â╚Ťile de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, cultur─â ╚Öi art─â (1989-1990): o universitate, 402 ╚Öcoli generale, 25 licee, 460 biblioteci, 148 cinematografe, muzee, case imemoriale etc. Turism. Frumuse╚Ťea peisajului, marea diversitate a monumentelor naturii, a celor istorice ╚Öi arhitectonice, bog─â╚Ťia ╚Öi varietatea etnografiei ╚Öi folclorului etc., ├«nscriu aceast─â zon─â la loc de frunte ├«n patrimoniul turistic al ╚Ť─ârii. Farmecul deosebit al M-╚Ťilor Apuseni, cu culmile lor domoale, pe care se risipesc p├«n─â aproape de v├«rf a╚Öez─ârile omene╚Öti, prezen╚Ťa numeroaselor forme carstice (pe╚Öterile Pojarul Poli╚Ťei ╚Öi Sc─âri╚Öoara, complexul carstic de pe valea G├«rdi╚Öoara, Cheile Ord├«ncu╚Öei, Galdei, Runcului ╚Ö.a.), masivul de roci bazaltice ÔÇ×DetunateleÔÇŁ, R├«pa Ro╚Öie ee l├«ng─â Sebe╚Ö, declarate monumente ale naturii, s├«nt numai c├«teva dintre atrac╚Ťiile jud. La acestea se mai adaug─â: calcarele de la Ampoi╚Ťa (rezerva╚Ťie geologic─â), Ghe╚Ťarul de la V├«rtop (rezerva╚Ťie speologic─â), Iezerul ╚śureanu (rezerva╚Ťie complex─â), P─âdurea de larice de la Vidolm (rezerva╚Ťie forestier─â), precum ╚Öi valoroase obiective istorice ╚Öi de arhitectur─â (Cetatea de loa Alba Iulia, C├«mpia Libert─â╚Ťii de la Blaj, Catedrala romano-catolic─â, cl─âdirea Palatului episcopal ╚Öi biblioteca Batty├íneum din Alba Iulia, Biserica evanghelic─â din Sebe╚Ö etc.). ├Än suita manifest─ârilor folclorice, un loc deosebit ├«l ocup─â tradi╚Ťionalul ÔÇ×T├«rg de feteÔÇŁ de pe Muntele G─âina, una dintre cele mai ample ╚Öi origine serb─âri populare organizate anual ├«n luna iulie. Indicativ auto: AB.
ALBA IULIA, municipiu ├«n partea central-vestic─â a ╚Ť─ârii, pe dr. Mure╚Öului, re╚Öed. jud. Alba; 73.177 loc. (1991). Nod rutier. ├Äntreprinderi constr. de ma╚Öini (utilaje pentru ind. mat. de constr. ╚Öi pentru cea a lemnului), de piese turnate din font─â pentru ma╚Öini-unelte, de piel., bl─ân─ârie ╚Öi ├«nc─âl╚Ť., de mat. de constr. (produse refractare) ╚Öi alim. (panifica╚Ťie, b─âuturi alcoolice, vinuri etc.); ateliere de repara╚Ťii. Articole din por╚Ťelan; fabric─â de covoare. Centru pomicol ╚Öi viticol. Centru turistic. Universitate (1991). ├Än A.I. se p─âstreaz─â urmele unei bazilici romanice din sec. 11. Catedrala Sf. Mihail. de stil romanic cu elemente de structur─â ╚Öi decora╚Ťie gotice (1250-1291), cu ad─âugiri ╚Öi prefaceri succesive p├«n─â ├«n sec. 17. Cetatea rezidit─â ├«n anii 1716-1738. Palat (sec. 13-18), fost─â re╚Öedin╚Ť─â a lui Mihai Viteazul. Biseric─â ortodox─â din Maieri (1713). Numeroase cl─âdiri din sec. 18 (Biblioteca Batty├íneum, M─ân─âstirea Trinitarienilor, Palatul Bethlen, Palatul Apor) ╚Öi din sec. 19 (ÔÇ×BabilonulÔÇŁ, azi ad─âposte╚Öte Muzeul Unirii ╚Öi ÔÇ×Sala UniriiÔÇŁ). Catedrala Re├«ntregirii (1922). A╚Öezare dacic─â; sediul, dup─â cucerirea roman─â, al legiunii XIII Gemina; ├«n jurul castrului au luat na╚Ötere dou─â ora╚Öe Apulensis ╚Öi Colonia Nova Apulensis. Men╚Ťionat documentar prima dat─â ├«n 1097; a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690). La 1 nov. 1599, Mihai Viteazul a intrat ├«n A.I., realiz├«nd unirea politic─â a celor trei ╚Ť─âri rom├óne╚Öti sub c├«rmuirea sa. Important centru al tip─âriturilor rom├óne╚Öti (sec. 17). Locuitorii ora╚Öului au participat la Revolu╚Ťia de la 1848-1849. La 1 dec. 1918 aici a avut loc Adunarea Na╚Ťional─â care a proclamat unirea Transilvaniei, Banatului, Cri╚Öanei ╚Öi Maramure╚Öului cu Rom├ónia. La 15 oct. 1922, ├«n A.I. a avut loc, la Catedrala Re├«ntregirii, ├«ncoronarea regelui Ferdinand I ╚Öi a reginei Maria, simboliz├«nd actul unirii tuturor provinciilor istorice rom├óne╚Öti cu ╚Üara, sub sceptrul aceluia╚Öi monarh. La 6 mai 1928 a fost organizat─â de Partidul Na╚Ťional-╚Ü─âr─ânesc, ├«n cadrul unei vaste campanii de r─âsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat c. 100.000 de cet─â╚Ťeni. La 1 dec. 1990, la A.I. s-a s─ârb─âtorit pentru prima oar─â ziua na╚Ťional─â a Rom├óniei. Declarat municipiu ├«n 1968. S-a mai numit ╚Öi B─âlgrad.
ALBO LAPILLO NOTARE DIEM (lat.) a ├«nsemna o zi cu o pietricic─â alb─â ÔÇô A avea o zi bun─â. La romani era simbolul fericirii. V. ╚Öi Nigro notanda lapillo.
BALTA ALB─é 1. Liman fluviatil cu ap─â s─ârat─â, slab sulfatat─â, sodic─â, slab magnezian─â, pe cursul inf. al Buz─âului, ├«n C. R├«mnicului; 10,1 km2. Ad. max.: 4 m. Rezerve de n─âmol sapropelic (2,45 mil. m3) din care se produce extractul ÔÇ×Pell-marÔÇŁ ce st─â la baza multor produse cosmetice ╚Öi a unor medicamente antireumatice. 2. Com. ├«n jud. Buz─âu; 3.402 loc. (1991). Sta╚Ťiune balneoclimateric─â permanent─â, indicat─â pentru tratarea afec╚Ťiunilor reumatismale, neurologice, periferice, ginecologice, dermatologice. Sta╚Ťie de c. f.
CASA ALB─é, re╚Öedin╚Ťa pre╚Öedin╚Ťilor S.U.A., situat─â ├«n Washington. Construit─â ├«n 1814-1817 dup─â planurile arhitectului James Hoban.
CETATEA ALB─é, ora╚Ö, port la limanul Nistrului, la 18 km de Marea Neagr─â; 54 mii loc. (1987). Ind. alim. (carne, ulei); instrumente medicale. Muzeu de art─â. Veche a╚Öezare; colonie greceasc─â, ├«ntemeiat─â de milesieni la ├«nceputul sec. 6 ├«. Hr. (Tyras); ├«n ev. med. a fost un important centru al comer╚Ťului interna╚Ťional. Atestat─â documentar de la mijlocul sec. 10, a fost cucerit─â ├«n 1241 de t─âtari. Din c. 1290, la C.A. a existat o puternic─â colonie genovez─â (Maurocastron sau Moncastro). La sf├«r╚Öitul sec. 14 a intrat ├«n st─âp├«nirea Moldovei ╚Öi a cunoscut o intens─â dezvoltare ├«n timpul domniilor lui Alexandru cel Bun ╚Öi ╚śtefan cel Mare, devenind unul dintre cele mai importante centre comerciale ╚Öi cea mai ampl─â ╚Öi mai puternic─â dintre cet─â╚Ťile Moldovei medievale; cucerit─â de turci (1484), s-a aflat ├«n st─âp├«nirea acestora (sub numele de Akkerman); prin Pacea de la Bucure╚Öti, ├«ncheiat─â ├«n urma R─âzboiului Ruso-Turc din 1806-1812, C.A. ├«mpreun─â cu Basarabia, a fost anexat─â de Rusia. ├Än 1918, ├«n urma procesului des─âv├«r╚Öirii statului na╚Ťional unitar rom├ón, ora╚Öul, ├«mpreun─â cu ├«ntreaga Basarabie, s-a unit cu Rom├ónia. ├Än 1940, ├«n urma notelor ultimative sovietice a fost din nou anexat de U.R.S.S. Eliberat de armata rom├ón─â (1941), ora╚Öul a fost reocupat de trupele sovietice (1944) ╚Öi reanexat de U.R.S.S. Azi Belgorod Dnestrovski.
MAREA ALB─é (BELOE MORE), mare ├«n bazinul Oc. ├Änghe╚Ťat, ├«ntre peninsulele Kola ╚Öi Kanin. Comunic─â larg cu M. Barents, cu M. Baltic─â (prin intermediul L. Onega, a r├óului Neva ╚Öi a unui canal navigabil cu 19 ecluze, lung de 227 km, dat ├«n folosin╚Ť─â ├«n 1933), precum ╚Öi cu m─ârile din S (M. Azov, Marea Neagr─â, M. Caspic─â) prin intermediul c─âii de naviga╚Ťie Volga-Balica; 90 mii km2. Ad. max.: 350 m; ad. medie: 67 m. Temp. medie: -1,7┬░C (iarna) ╚Öi 11┬░C (vara). Salinitatea 24-24,5ÔÇ░. Numeroase insule. Pescuit intens. ├Änghea╚Ť─â ├«n perioada sept.-mai. Porturi pr.: Arhanghelsk, Onega, Belomorsk, Kandala╚Öka.
NILUL ALB (BAHR EL-ABIAD sau BAHR AL-ABYAD), denumirea cursului mijlociu al Nilului, pe terit. Sudanului, ├«n por╚Ťiunea cuprins─â ├«n aval de confl. acestuia cu r├óul Gazelor (Bahr el-Ghazal) ╚Öi p├ón─â la confl. cu Nilul Albastru.
POARTA ALB─é, com. ├«n jud. Constan╚Ťa, situat─â ├«n pod. Carasu, pe Canalul Dun─ârea-Marea Neagr─â,; 4.506 loc. (2003). Sta╚Ťii de c. f. (├«n satele P.A. ╚Öi Nazarcea). Punct de ramifica╚Ťie a Canalului Dun─ârea-Marea Neagr─â (deriva╚Ťia Poarta Alb─â-N─âvodari-Midia a fost dat─â ├«n folosin╚Ť─â ├«n 1987). Expl. de calcar. Repara╚Ťii de ma╚Öini ╚Öi utilaje (├«n satul Nazarcea). ├Än satul Nazarcea a fost descoperit (1951) un tezaur alc─âtuit din dou─â diademe din aur dat├ónd din Hallstatt.
Alnus incana (L.) Moench, ┬ź Anin alb ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte ├«n febr. ├«nainte de ├«nfrunzire. Conule╚Ťe p├«n─â la 10 mm, dispuse p├«n─â la 8 ├«n ciorchine. Fruct, samar─â pentagonal─â, aripat─â. Tulpin─â p├«n─â la 22 m, cu scoar╚Ť─â neted─â, cenu╚Öie, lucioas─â. Lujeri ╚Öi muguri p─âro╚Öi, nelipicio╚Öi. Frunze (p├«n─â la 10. perechi de nervuri, late-ovat-eliptice, lungi p├«n─â la 10 cm, v├«rf acut, baza rotunjit─â sau cordat─â) verzi-cenu╚Öii-├«nchis pe fa╚Ť─â, pe dos albe-cenu╚Öii-pubescente.
AMMOBIUM R. Brown, IMORTELĂ ALBĂ, fam. Compositae. Gen originar din Australia, 2 specii, plante erbacee, anuale sau vivace. Flori galbene la centrul capitalelor sferice, înconjurate de bractee albe-argintii, așezate în mai multe rînduri.
BERGENIA Moench, CR─éCIUNI╚Ü─é, VIOREA ALB─é, BERGHENIE, fam. Saxifragaceae. Gen originar din Asia, cuprinde cca 10 specii, erbacee, vivace, cu rizom repent, c─ârnos, gros. Tulpini (cca 50 cm ├«n─âl╚Ťime) t├«r├«toare. Frunzele mari (cca 28-32 cm lungime), persistente, late, pieloase, din╚Ťate pe margini. ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori albe sau roz, dispuse ├«ntr-o panicul─â scutiform─â.
Betula albo-sinensis Burk. Arbore de cca 10-25 m ├«n─âl╚Ťime. Scoar╚Ťa lucioas─â, galben─â- oranj. Frunze (cca 6 cm lungime) ovate, partea superioar─â galben─â-verde, iar cea inferioar─â mai deschis─â. ├«nflore╚Öte vara. Flori (cca 4 cm lungime) gri.
HIPPOPHAE L., CĂTINA ALBĂ, CĂTINA DE RÎU, fam. Elaeagnaceae. Gen originar din Asia și Europa, 2 specii, plante dioice. Flori mici, nesemnificative, perigonul cu 2 foliole, 4 stamine. Frunze înguste.
LAVATERA L., SALVIE ALB─é, fam. Malvaceae. Gen originar din regiuni mediteraneene, Asia, Australia, California, cca 28 specii, erbacee, arbu╚Öti sau arbori pubescen╚Ťi sau p├«slo╚Öi. Flori (caliciu dublu, unul intern ╚Öi altul extern, cel extern trifidat. Corol─â bilobat─â pedunculate, solitare, ├«n axa frunzei sau ├«n ciorchine terminal. Frunze mai mult sau mai pu╚Ťin lobate.
Morus alba L., ┬ź Dud alb ┬╗. Specie originar─â din China. ├Änflore╚Öte la sf├«r╚Öitul prim─âverii. Flori nesemnificative, ├«n amen╚Ťi. Frunze lat-ovoide, serate, pe╚Ťiolate, verzi-deschis, pe partea superioar─â lucioase-netede, pe cea inferioar─â p─âroase numai pe nervuri. Arbore ├«nalt p├«n─â la 15 m, coroan─â rotund─â cu lujerii glabrii sau pu╚Ťin p─âro╚Öi. Fruct alb, ro╚Öu p├«n─â la ro╚Öu-negricios, lung p├«n─â la 2,5 cm, pe un peduncul pu╚Ťin mai scurt. Foarte apreciate s├«nt: M. alba var. pyramidalis Ser.; M. alba var. nana Dipp; M. alba forma Pendula Dipp..
PARNASSIA L., PARNASIA, ╚śOP├ÄRLI╚Ü─é ALB─é, fam. Saxifragaceae. Gen originar din regiuni r─âcoroase ale emisferei nordice, 44 specii, erbacee, perene, cu frunze ovate sau oblonge, pe╚Ťiolate. Flori (5 sepale ├«ndep─ârtate mai lungi dec├«t sepalele, 5 stamine fertile, deseori altern├«nd cu 5 staminodii situate ├«n fa╚Ťa petalelor) solitare, terminale, mari, pe un peduncul cu o frunz─â.
Populus alba L., ┬ź Plop alb ┬╗. Specie cate ├«nflore╚Öte prim─âvara, ├«nainte de apari╚Ťia frunzelor. Flori ├«n amen╚Ťi (scvamele crenate, lanat-p─âroase), cei masculi cu 8 stamine, cei femeii mai scur╚Ťi. Frunze alterne, ovate sau alungit-eliptice, tomentoase pe partea inferioar─â, verzi-glabre pe cea superioar─â, 3-5 lobate; pe lujerii lungi (lung-pe╚Ťiolate, pe╚Ťiol turtit) s├«nt mai mici, ├«ntregi ╚Öi cu marginea sinuoas─â; cu ea din╚Ťat─â, pe cei scur╚Ťi. Lujerii ╚Öi mugurii tineri tomento╚Öi. Arbore, cca 30 m ├«n─âl╚Ťime, eu scoar╚Ť─â gri-albicioas─â, neted─â, la maturitate se crap─â m─ârunt.
Rosa x alba L., ┬ź Trandafir alb ┬╗ (R. corymbifera x R. gallica). Hibrid ce ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori albe, roze sau ro╚Öii, duble, semi├«nvoalte, p├«n─â la 8 cm diametru, mirositoare, sepale prelung-aseu╚Ťite, penat-partite, reflexe. Foliole, 5-7, lat-eliptice, pe partea inferioar─â ├«ndesuit-p─âroase, sure, pe cea superioar─â slab-p─âroase, verzi-alb─âstrui, din╚Ťate pe margini. Arbust cu tulpin─â erect─â, glabr─â, 1-2 m ├«n─âl╚Ťime, ramuri glabre, spinoase. Fruct ovat, ro╚Öu. Are numeroase soiuri.
Salix alba L., ┬ź Salcie alb─â, R─âchita alb─â ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara, odat─â cu frunzele. Flori (cele mascule galbene-verzi cu 2 stamine ╚Öi 2 glande nectarifere la baz─â, cele femele verzui cu o singur─â gland─â nectarifer─â la baz─â, ovar aproape, sesil) dispuse ├«n amen╚Ťi, cu scvamele verzi sau galben-verzui, p─âroase, pe pedunculi frunzo╚Öi. Fructe, capsule glabre, obtuze. Frunze u╚Öor pubescente, p├«n─â la 10 cm lungime, lanceolate, ├«ngust├«ndu-se. treptat spre baz─â ╚Öi v├«rf, p├«n─â, la acuminat, cu partea inferioar─â verde-alb─âstruie, cea superioar─â verde-gri, stipele lanceolate, pe margini fin-dentate. Arbore p├«n─â la 25 m ├«n─âl╚Ťime, cu tulpina de obicei str├«ns─â, lujeri verzi-maro, elastici, cei tineri gri-m─ât─âso╚Öi.
Tilia tomentosa Moench (syn. T. argentea Desf.; T. alba Ait.) ┬ź Tei alb, Tei argintiu ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte vara-t├«rziu. Flori galbene, foarte mirositoare ╚Öi melifere, dispuse, cca 10, ├«n corimbe pendente. Frunze cordiform-rotunjite, p├«n─â la 10 cm lungime, dentate, v├«rf acut, pe fa╚Ťa superioar─â verzi-├«nchis, pe cea inferioar─â, alb-tomentoase, toamna galbene-aurii, pe╚Ťiol alb, tomentos. Arbore,p├«n─â la 30 m ├«n─âl╚Ťime, coroan─â dens- ╚Öi lat-piramidal─â. Lujerii alb-tomento╚Öi. Scoar╚Ť─â cenu╚Öie. Fruct ovat, ascu╚Ťit, cu 5 coaste ╚Öi 1-2 semin╚Ťe.
Trifolium repens L., ┬ź Trifoi alb ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-toamna. Flori albe sau rozee (caliciul cu 2 din╚Ťi superiori mai lungi ╚Öi 3 mai scur╚Ťi, corol─â mai lung─â dec├«t caliciul), a╚Öezate ├«n capitule sferice, solitare, terminale, pe pedunculi axilari folia╚Ťi. Frunze trifoliate, foliole lat-ovat-rotunde, la v├«rf crestate, stipele membranoase, lanceolate, v├«rf ascu╚Ťit. Plant─â peren─â, tulpin─â repent─â, 50 cm lungime.
Ulmus americana L. (syn. 17. alba Raf.) ┬ź Ulm alb ┬╗. Arbore, cca 40 m ├«n─âl╚Ťime, coroan─â lat─â, ritidom gri-├«nchis. Frunze ovat-lunguie╚Ťe, asimetrice, p├«n─â la 15 cm lungime, pe partea superioar─â verzi-deschis, pe partea inferioar─â glauc-pubescente, dublu-din╚Ťate. Fructe, samare eliptice, 1 cm lungime, ciliate, pedunculi lungi.
a face din alb negru și din negru alb expr. 1. a avea o mare putere de convingere. 2. a fi inconsecvent.
a fi mâncat ca alba de ham expr. (pop.) a fi trecut prin multe, a fi experimentat / versat.
a petrece o noapte alb─â expr. a nu dormi, a sta treaz toat─â noaptea.
a scoate (cuiva) peri albi expr. a sup─âra, a h─âr╚Ťui; a ╚Öicana; a vexa (pe cineva).
a urm─âri p├ón─â-n p├ónzele albe expr. a h─âitui; a ├«ncol╚Ťi.
a-i ieși peri albi expr. a-și face griji; a fi tracasat / suprasolicitat / stresat.
alba-neagra expr. joc de noroc ilegal, practicat de ╚Ömecheri pe strad─â, la care trec─âtorii sunt momi╚Ťi s─â participe, iar apoi sunt sistematic ├«n╚Öela╚Ťi
Alb─â ca Z─âpada expr. (tox.) cocain─â
albi s. m. pl. bani
cal alb expr. (tox.) heroin─â.
cec ├«n alb expr. (pub.) ├«ncredere absolut─â / necondi╚Ťionat─â.
cusut cu a╚Ť─â alb─â expr. neconving─âtor, vizibil fals.
doamna alb─â expr. (tox.) heroin─â.
minciun─â alb─â expr. minciun─â rostit─â cu inten╚Ťia de a menaja sentimentele interlocutorului.
moar─â alb─â expr. (intl.) ceas de buzunar de argint.
moarte alb─â expr. (pub., eufem.) 1. denumire generic─â dat─â stupefiantelor. 2. (prin ext.) pericolul reprezentat de stupefiante.
negru pe alb expr. indiscutabil, neîndoielnic; clar.
praf alb expr. (tox.) cocain─â.
scor alb expr. (în sport) zero la zero.
zâna albă expr. (tox.) cocaină.

Albei dex online | sinonim

Albei definitie

Intrare: alb (adj.)
alb 1 adj. adjectiv
alb 3 s.n. substantiv neutru (numai) singular
Intrare: white-spirit
white-spirit (numai) singular substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: ┼şa─ęt-spirit
spirt substantiv neutru
alb 1 adj. adjectiv
Intrare: albei
albei substantiv masculin
Intrare: alb─â
alb─â
Intrare: Alba
Alba substantiv feminin articulat
Intrare: alb─â
alb─â substantiv neutru substantiv feminin
Intrare: Alba Iulia
Alba Iulia substantiv propriu feminin
Intrare: alb─â-neagr─â
alb─â-neagr─â substantiv feminin (numai) singular
Intrare: ap─â-alb─â
ap─â-alb─â substantiv feminin (numai) singular
Intrare: fluture-alb
fluture-alb substantiv masculin
Intrare: Marele Alb
Marele Alb (numai) singular substantiv propriu masculin articulat
Intrare: plop-alb
plop-alb substantiv masculin
Intrare: roto╚Ťele-albe
roto╚Ťele-albe substantiv feminin plural
Intrare: urs-alb
urs-alb substantiv masculin
Intrare: r─âd─âcin─â-de-piper-alb
r─âd─âcin─â-de-piper-alb substantiv feminin
Intrare: stânjen-alb
stânjen-alb substantiv masculin (numai) singular
Intrare: spanac-alb
spanac-alb substantiv neutru
Intrare: spin-alb
spin-alb substantiv masculin
Intrare: iarb─â-alb─â
iarb─â-alb─â substantiv feminin (numai) singular
Intrare: poal─â-alb─â
poal─â-alb─â substantiv feminin (numai) singular
Intrare: salvie-alb─â
salvie-alb─â substantiv feminin
Intrare: sc├ónteiu╚Ťe-albe
sc├ónteiu╚Ťe-albe substantiv feminin plural
Intrare: buruian─â-alb─â
buruian─â-alb─â substantiv feminin
Intrare: Biserica-Alb─â
Biserica-Alb─â (numai) singular nume propriu substantiv feminin articulat
Intrare: vi╚Ť─â-alb─â
vi╚Ť─â-alb─â substantiv feminin