Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru albaspin─â

albasp├şn─â sf [At: MACEDONSKI O. IV / Pl: nct / E: fr aub├ępine] (Bot; rar, nob) P─âducel (Crataegus monogyma).
ALBASP├ŹN─é s. f. (Bot.) P─âducel. ÔÇô Din lat. alba spina, it. albaspina.
ALBASP├ŹN─é s. f. (Bot.) P─âducel. ÔÇô Din lat. alba spina, it. albaspina.
ALBASP├ŹN─é S. f. (Bot.; rar) P─âducel. Cre╚Ötea un stuf de albaspin─â Ce ├«nflorea voios la soare. MACEDONSKI, O. I 22.
ALBASP├ŹN─é s. f. (Bot.) P─âducel. ÔÇô Lat. lit. alba spina.
albasp├şn─â (-bas-pi- / -ba-spi-) s. f., g.-d. art. albasp├şnei
albasp├şn─â s. f. (sil. mf. -spi-), g.-d. art. albasp├şnei
ALBASP├ŹN─é s.f. Arbust spinos din familia rozaceelor, cu frunze crestate, cu flori albe dispuse ├«n buche╚Ťele ╚Öi cu fructe comestibile, cultivat ca plant─â ornamental─â; (pop.) P─âducel. [Pl. -ne. / < lat. alba spina, cf. it. albaspina].
ALBASP├ŹN─é s. f. arbust spinos din familia rozaceelor, cu frunze crestate, flori albe ├«n buche╚Ťele ╚Öi cu fructe comestibile; p─âducel. (< lat. alba spina, it. albaspina)

Albaspin─â dex online | sinonim

Albaspin─â definitie

Intrare: albaspin─â
albaspin─â substantiv feminin
  • silabisire: -spi-