16 definiții pentru alambicare
alambica vt [At: DA / Pzi: ~chéz / E: fr alambiquer] 1 A distila cu alambicul. 2 (Fig) A face ceva prea subtil. alambicáre sf [At: DA / Pl: ~cări / E: alambica] 1 Distilare cu alambicul Si: alambicat1 (1). 2 (Fig) Subtilitate în gândire și expresie Si: alambicat1 (2). ALAMBICÁ, alambichez,
vb. I.
Tranz. A distila cu ajutorul alambicului. ♦
Fig. A face prea subtil, greu de înțeles, excesiv de rafinat, complicat. – Din
fr. alambiquer. ALAMBICÁRE, alambicări,
s. f. Acțiunea de a alambica și rezultatul ei. –
V. alambica. ALAMBICÁ, alambichez,
vb. I.
Tranz. A distila cu ajutorul alambicului. ♦
Fig. A face prea subtil, greu de înțeles, excesiv de rafinat, complicat. – Din
fr. alambiquer. ALAMBICÁRE, alambicări,
s. f. Acțiunea de a alambica și rezultatul ei. –
V. alambica. ALAMBICÁ, alambichez,
vb. I.
Tranz. A distila cu ajutorul unui alambic. ♦
Fig. A face prea subtil, greu de înțeles, complicat. –
Fr. alambiquer. ALAMBICÁRE, alambicări,
s. f. Acțiunea de a alambica și rezultatul ei.
alambicá (a ~) vb.,
ind. prez. 3 alambicheáză
alambicáre s. f.,
g.-d. art. alambicắrii;
pl. alambicắri
alambicá vb., ind. prez. 1 sg. alambichéz, 3 sg. și pl. alambicheáză alambicáre s. f., g.-d. art. alambicării; pl. alambicări ALAMBICÁ vb. I. tr. (Rar)
1. A distila cu alambicul.
2. (Fig.) A face prea subtil, greu de înțeles; a subtiliza. [< fr. alambiquer].
ALAMBICÁRE s.f. Acțiunea de a alambica și rezultatul ei. [<
alambica].
ALAMBICÁ vb. tr. 1. a distila cu alambicul. 2. (
fig.) a complica inutil. (< fr. alambiquer)
*alambichéz, a
-cá v. tr. (d. alambic; fr. alambiquer). Trec pin alambic. Fig. Analizez prea amănunțit, fac cu prea multă atențiune și muncă. V.
migălesc. Alambicare dex online | sinonim
Alambicare definitie
Intrare: alambica
alambica verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: alambicare
alambicare substantiv feminin