Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

158 defini╚Ťii pentru al

al, a2 pron, art vz ─âl
al, a1 [At: COD. VOR. 109/7 / G-D: ~, -ui, ai, -lor, f a, alei, ale, alor / Pl: ai, ale / E: lat *illu, illa] 1 arh Formeaz─â numeralele ordinale ├«ncep├ónd cu al doilea. 2 arp ├Änso╚Ťe╚Öte pronumele posesiv sau numele posesorului, ├«n cazul c├ónd substantivul care exprim─â obiectul posedat este nearticulat sau ├«nso╚Ťit de un atribut nearticulat, legat direct de numele posesorului. 3 arp (├Än limba veche) Preced─â pronumele posesiv atunci c├ónd acesta preced─â obiectul posedat. 4 arp Preced─â pronumele posesiv sau substantivul ├«n cazul genitiv cu rolul de nume predicativ. 5 arp Preced─â pronumele posesiv sau substantivul ├«n cazul genitiv c├ónd posesorul preced─â obiectul posedat. 6 arp (├Äs) Ai s─âi Membrii familiei. 7 arp (├Äas) Cei apropia╚Ťi. 8 arp (├Äs) Ale sale Treburile sale. 9 arp (├Äas) Averea sa. 10 arp (├Äe) Ale tale dintr-ale tale Noi ├«╚Ťi aducem din bunurile tale. 11 arp (├Äe) ~ dracului ├«ndr─âcit. 12 arp (├Äae) R─âut─âcios. 13 arp (├Äs) De-ale gurii Provizii.
al-p├íri av [At: DA / E: ger al-pari, it alla pari) (├Änv; cmr) 1 De aceea╚Öi valoare. 2 Cu pre╚Ť egal cu valoarea nominal─â.
aluminiu sn [At: DA / V: ~um / Pl: ~ri / E: fr aluminium] (Min) Metal maleabil ╚Öi ductil, u╚Öor ca sticla, dar tare ╚Öi elastic, a c─ârui culoare se apropie de a argintului, foarte r─âsp├óndit ├«n natur─â ├«n form─â de silica╚Ťi, fluoruri, oxizi, hidroxizi ╚Öi sulfa╚Ťi, care se extrage, ├«ndeosebi, din bauxit─â.
alumini├║m sn vz aluminiu
AL, A, ai, ale, art. 1. (Articol posesiv sau genitival, ├«naintea pronumelui posesiv sau a substantivului ├«n genitiv posesiv, c├ónd cuv├óntul care preced─â nu are articol enclitic) Carte a elevului. 2. (├Änaintea numeralelor ordinale, ├«ncep├ónd cu ÔÇ×al doileaÔÇŁ) Clasa a zecea. ÔÇô Lat. illum, illam.[1]
ALUM├ŹNIU s. n. Metal u╚Öor, ductil ╚Öi maleabil, de culoare argintie, folosit pe scar─â ├«ntins─â ├«n industrie ╚Öi ├«n tehnic─â. [Var.: alum├şnium s. n.] ÔÇô Din fr. aluminium.
ALUM├ŹNIUM s. n. v. aluminiu.
─éL, A, ─âi, ale, adj. pron. dem. (Reg.) Cel, cea. ─él om. [Gen.- dat. sg.: ─âlui, ─âlei; gen.- dat. pl.: ─âlor] ÔÇô Lat. illum, illa.
AL, A, ai, ale, art. 1. (Articol posesiv sau genitival, ├«naintea pronumelui posesiv sau a substantivului ├«n genitiv posesiv, c├ónd cuv├óntul care preced─â nu are articol enclitic) Carte a elevului. 2. (├Änaintea numeralelor ordinale, ├«ncep├ónd cu ÔÇ×al doileaÔÇŁ) Clasa a zecea. ÔÇô Lat. illum, illam.
ALUM├ŹNIU s. n. Metal u╚Öor, ductil ╚Öi maleabil, de culoare argintie, folosit pe scar─â ├«ntins─â ├«n industrie ╚Öi ├«n tehnic─â. [Var.: alum├şnium s. n.] ÔÇô Din fr. aluminium.
ALUM├ŹNIUM s. n. v. aluminiu.
─éL, A, ─âi, ale, adj. dem. (Pop. ╚Öi fam.) Cel, cea. ─él om. [Gen.-dat. sg.: ─âlui, ─âlei; gen.-dat. pl.: ─âlor] ÔÇô Lat. illum, illa.
AL, A, ai, ale, art. 1. (├Äntrebuin╚Ťat ca articol posesiv sau genitival ├«naintea pronumelui posesiv sau a substantivului ├«n genitiv posesiv, c├«nd cuv├«ntul care preced─â nu are articol enclitic) Mi se f─âcuse dor de ╚śebi╚Ö... ╚śi mai cu seam─â de voi, tovar─â╚Öi ai copil─âriei mele. BENIUC, V. 22. Fiul craiului... iese afar─â ├«n gr─âdin─â ╚Öi ├«ncepe a pl├«nge ├«n inima sa, lovit fiind ├«n ad├«ncul sufletului de ap─âs─âtoarele cuvinte ale p─ârintelui s─âu. CREANG─é, P. 189. Iepele erau ale lui, ╚Öi c├«nd le grijea, grijite erau. CREANG─é, P. 104. Nevasta acestui s─ârac era muncitoare... iar a celui bogat era pestri╚Ť─â la ma╚Ťe. CREANG─é, P. 59. Lung e drumul Clujului, Dar mai lung al dorului; Al Clujului se sf├«r╚Öe╚Öte, Al dorului m─â tope╚Öte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 92. ÔŚŐ (Posesorul e numit ├«naintea obiectului posedat) D-voastr─â, cinsti╚Ťi oaspe╚Ťi [zise sp├«nul], se vede c─â pa╚Öte╚Ťi boboci, de nu v─â pricepe╚Ťi al cui fapt e acesta. CREANG─é,. P. 233. Duce-m-a╚Ö cu luna-n stele, Nu m─â pot de-a m├«ndrei jele! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 88. ÔŚŐ (Precedat de un ┬źde┬╗ partitiv) C├«t─â ap─â-i pe v├«lcele, S├«nt tot lacrimi de-ale mele. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 218. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. Al dracului (sau naibii) v. drac, naiba. ÔŚŐ Expr. De-ale gurii v. gur─â. 2. (├Äntrebuin╚Ťat ├«naintea numeralelor ordinale, ├«ncep├«nd cu ┬źal doilea┬╗) Elev ├«n clasa a opta. ÔŚŐ Virgiliu este ├«n anul al treilea la Facultatea de drept. CARAGIALE; O. II 208.
ALUM├ŹNIU s. n. Metal de culoare argintie, u╚Öor, maleabil, ductil, bun conduc─âtor de electricitate, folosit pe scar─â ├«ntins─â ├«n industrie ╚Öi ├«n tehnic─â.
─éL pron. dem. m. v. ─âla.
─éL, A, ─âi, ale (Munt. ├«n vorbirea pu╚Ťin ├«ngrijit─â, preced├«nd un nume) Cel, cea. Fiecare nevast─â, afar─â de a ├«nt├«i, a venit ├«n casa lui bunicu-t─âu cu copiii de la alt b─ârbat. STANCU, D. 94. B─ârbat are bun... Ca p├«inea a bun─â. PANN, P. V. II 97. ÔŚŐ (Substantive adjective, locu╚Ťiuni adverbiale etc.) Ale rele s─â le spele, ale bune s─â s-adune. ÔŚŐ (Cu valoare de pron. dem.) Treceam pe drum alalt─âieri cu c─âru╚Ťa, pe unÔÇÖse de termin─â mo╚Öia beiului, a din V─âdastra. DUMITRIU, B. F. 26. ÔŚŐ ─él de... = cel care. ─él de ╚Ötie carte are patru ochi. ÔÖŽ (Adjectival) Renumit; (ironic, mai ales ├«n construc╚Ťii negative) cine ╚Ötie ce. C─â doar nu e╚Öti ─âl voinic, Ci, bade, e╚Öti de nimic. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 232. ÔÇô Forme gramaticale: gen.-dat. sg. ─âlui, ─âlei, gen.-dat. pl. ─âlor.
AL, A, ai, ale, art. 1. (Articol posesiv sau genitival, ├«naintea pronumelui posesiv sau a substantivului ├«n genitiv posesiv, c├ónd cuv├óntul care preced─â nu are articol enclitic) Nevasta acestui s─ârac era muncitoare... iar a celui bogat era pestri╚Ť─â la ma╚Ťe (CREANG─é). 2. (├Änaintea numeralelor ordinale, ├«ncep├ónd cu ÔÇ×al doileaÔÇŁ) Clasa a zecea. ÔÇô Lat. illum, illam.
ALUM├ŹNIU s. n. Metal u╚Öor, de culoare argintie, folosit pe scar─â ├«ntins─â ├«n industrie ╚Öi tehnic─â. ÔÇô Fr. aluminium.
─éL, A, ─âi, ale, adj. dem. (├Än vorbirea pu╚Ťin ├«ngrijit─â) Cel, cea. ÔŚŐ (Cu valoare de pron. dem.) Mo╚Öia beiului, a din V─âdastra (DUMITRIU). ÔÖŽ Renumit; (ir.) cine ╚Ötie ce. C─â doar nu e╚Öti ─âl voinic, Ci, bade, e╚Öti de nimic (JARN├ŹK-B├ÄRSEANU). [Gen.-dat. sg.: ─âlui, ─âlei; gen.-dat. pl.: ─âlor] ÔÇô Lat. illum, illa.
a5 art. v. al, ─âl1
a4 adj. pr. v. ─âl1
a-l prep. + pr. (a-l da)
ai1 art. v. al
al art. m., pl. ai; f. a, pl. ále; g.-d. pl. m. și f. álor (~ lui, ~ săi)
al pári (it.) loc. adv.
alum├şniu (metal) [niu pron. n─şu] s. n., art. alum├şniul; simb. Al
ăl2 (reg.) art. m. (omul ăl bun), g.-d. ălui, pl. ăi; f. a, g.-d. ắlei, pl. ále, g.-d. pl. m. și f. ắlor
ăl1 (reg.) adj. pr. antepus m. (ăl om); g.-d. ắlui, pl. ăi; f. a, g.-d. ắlei, pl. ále, g.-d. pl. m. și f. ắlor
*da c├ípo al f├şne (it.) loc. adv.; abr. d.c. al fine
î́ntr-al (a, ai, ále) prep. + art.
mea1/a mea1 v. meu1/al meu1
noástre1/ ále noastre1 v. nóstru1/al nóstru1
sale1/ ale sale1 v. s─âu1 / al s─âu
tale1/ale tále1 v. tău1/al tău1
!tău1/al tău adj. pr. m. (prietenul tău/un prieten al tău, al tău prieten; prietenului tău/unui prieten al tău), pl. tăi/ai tăi (prietenii tăi/niște prieteni ai tăi, ai tăi prieteni; prietenilor tăi/unor prieteni ai tăi); f. ta/a ta (prietena ta/o prietenă a ta, a ta prietenă), g.-d. tále/a tále (prietenei tale/unei prietene a tale), pl. tále/ale tále (prietenele tale/niște prietene ale tale, ale tale prietene; prietenelor tale/unor prietene ale tale)
voástre1/ale voástre1 v. vóstru1/al vóstru
!vóstru/al vóstru1 adj. pr. m. (prietenul vostru/un prieten al vostru, al vostru prieten; prietenul vostru/unui prieten al vostru), pl. vóștri/ai vóștri; f. voástră/a voástră (prietena voastră/o prietenă a voastră, a voastră prietenă), g.-d. voástre/a voástre (prietenei voastre/unei prietene a voastre), pl. voástre/ale voástre (prietenele voastre/niște prietene ale voastre, ale voastre prietene; prietenelor voastre/unor prietene ale voastre)
al art. m., pl. ai; f. sg. a, pl. ale, g.-d. m. și f. alor
al pári loc. adv.
alum├şniu (metal) s. n. [-niu pron. -niu], art. alum├şniul; simb. Al
ăl adj. m. (antepus), art. m., g.-d. ălui, pl. ăi; f. sg. a, g.-d. ălei, pl. ále, g.-d. m. și f. ălor
dintr-al prep. + art.
într-al prep. + art.
pr├şntr-al prep. + art.
NĂVALNICUL-ĂL-MÁRE s. v. sânziene-de-grădină.
OCHIUL-BOULUI-A-FÉRIGEI s. v. năprasnică.
ALUM├ŹNIU s.n. Element chimic din grupa metalelor, foarte u╚Öor ╚Öi av├ónd o mare ductilitate ╚Öi maleabilitate, care intr─â ├«n compozi╚Ťia unor aliaje ├«ntrebuin╚Ťate ├«n industrie ╚Öi ├«n tehnic─â. // (├Än forma alumino-, alumo-) Element prim de compunere cu semnifica╚Ťia ÔÇ×(referitor la) aluminiuÔÇŁ. [Pron. -niu. / < fr. aluminium, alumino-].
-├üL suf. ÔÇ×calitateÔÇŁ. (< fr. -al)
AL P├üRI loc. adv. concordan╚Ť─â ├«ntre valoarea nominal─â ╚Öi cea real─â a diferitelor h├órtii de valoare cu care se tranzac╚Ťioneaz─â pe pia╚Ť─â. (< it. al pari, la paritate)
ALUM├ŹNIU s. n. metal foarte u╚Öor, maleabil ╚Öi ductil, bun conduc─âtor de c─âldur─â ╚Öi electricitate. (< fr. aluminium)
al adj. ╚Öi pron. ÔÇô 1. Acela, cel (care): vr─âjitorul ─âla (Eliade); una din fetele lui Zamfirache, a de s-a logodit cu Ilie bogasierul (Caragiale). ÔÇô 2. Cel (art. caracteristic al superlativului relativ: a mai frumoas─â (Voiculescu) (cu aceast─â folosire este fam. ╚Öi se prefer─â cel). ÔÇô 3. Antepus, substituie uneori art. enclitic, cu scopul de a ├«nt─âri semnifica╚Ťia demonstrativ─â: unde ├«ncepu reteveiul a le ├«nmuia ale oase (Ispirescu). ÔÇô 4. (S.) Ceva nedefinit, persoan─â (c├«nd este m.) sau obiect (c├«nd este f.) care nu poate fi descris─â sau desemnat─â cu nume propriu: numai ce m─â pomenesc cu un ─âla (Caragiale). ÔÇô 5. (Vulg.; ├«n Munt.) A (se) ─âla, vb. invariabil, poate indica orice ac╚Ťiune, ├«n cazurile ├«n care nu se g─âse╚Öte la moment cuv├«nt propriu, sau se dore╚Öte evitarea unui cuv├«nt indecent. ÔÖŽ Decl. ca adj. antepus: ─âl, gen. ─âlui, pl. ─âi, gen. ─âlor; f. a, gen. ─âlei, pl. ale, gen. ─âlor. Ca adj. postpus ╚Öi ca pron. prime╚Öte un -a paragogic; sufer─â modific─âri numai f. sing. aia. Multe var. incorecte. Formele mold. substituie de obicei pe ─â ini╚Ťial printr-un a. Lat. ille, illa. Prin originea sa, ╚Öi ├«n parte prin ├«ntrebuin╚Ťare, se confund─â cu cuv├«ntul precedent, de care s-a separat doar ├«ntr-o epoc─â relativ recent─â. ├Än limba actual─â nu este posibil s─â se mai confunde, astfel ├«nc├«t al r─âm├«ne pentru a desemna rela╚Ťiile de posesie (╚Öi numeralul ordinal), pe c├«nd folosirea lui ─âl se confund─â cu a lui acel(a) sau cel(a). ├Äntr-adev─âr, limba literar─â confund─â constant ─âl 1 ╚Öi 2 cu acel(a) ╚Öi ─âl 3 cu cel(a), ╚Öi prefer─â formele acestea din urm─â, ├«ntruc├«t consider─â cuv├«ntul ─âl ca av├«nd o anume nuan╚Ť─â de vulgaritate sau, cel pu╚Ťin, de familiaritate. ├Än sensurile 3-5 este de ne├«nlocuit, fiind vorba ├«n aceste trei cazuri de construc╚Ťii proprii rom. Sensul 4 r─âspunde aceleia╚Öi necesit─â╚Ťi ca fr. machin, truc, chose, sau sp. chisme. Pentru sensul 5 cf. sp. aquellar, (a)quillotrar. Complexitatea problemei adj. ╚Öi pron. dem. ├«n rom. se explic─â prin numeroasele sale ├«ntrebuin╚Ť─âri nuan╚Ťate diferit, ╚Öi ├«n acela╚Öi timp prin originea lor unic─â. ├Äntr-adev─âr, lat. ille a avut patru rezultate diferite (cf. G─âzdaru ╚Öi DAR, s. v. al): pron. pers. el, f. ea; art. encl. -l sau -le, f. -a; art. pos. al, f. a; ╚Öi adj. ╚Öi pron. ─âl, f. a. La acestea s-ar putea ad─âuga seria de compu╚Öi de la ille, ca cel ╚Öi acel. Toate sensurile fundamentale ale seriei coincid cu uzul sp. ╚Öi romanic ├«n general: muntele; al doilea; al meu; ─âl mai frumos. Comp. alde, art. invar. (circumlocu╚Ťiune dem., care indic─â o referin╚Ť─â la ceva cunoscut): alde m─â-sa (Ispirescu); alde taica (Jipescu); un cioflingariu d-alde tine (Creang─â). Este comp. din ─âl cu de. Pentru a ├«n╚Ťelege comp., trebuie plecat de la expresii cum s├«nt: s─âracul ─âl(a) de Ion, astfel ├«nc├«t construc╚Ťia este eliptic─â, prin suprimarea unui adj. Construc╚Ťia se reduce la ─âl de, unde de are sens relativ: ─âl de ieri. DAR d─â alt─â explica╚Ťie, bazat─â pe necesitatea de a exprima un pl. indef., ceea ce nu pare a corespunde nici inten╚Ťiei construc╚Ťiei, nici sing. invar. al lui alde. Cf. Philippide, Principii, 138.
al (f. a, pl. ai, ale), art. ÔÇô 1. Art. caracteristic al numeralului ordinal. ÔÇô 2. Art. caracteristic pentru aproape toate cazurile de gen. (uzul impune: fereastra casei; dar acesta este unicul caz ├«n care se face abstrac╚Ťie de art. a, cf. o fereastr─â a casei; noua fereastr─â a casei; fereastra nou─â a casei; fereastra este a casei). 3. Art. caracteristic al pron. pop. ÔÇô 4. Folosit ├«n mod absolut, f─âr─â indicarea obiectului posedat, ├«nseamn─â ÔÇ×fiul luiÔÇŁ: ai Galeongiului (Iorga), fiii Galeongiu. A dat na╚Ötere la numeroase patronime, mai ales ├«n Bucov.: Asiminei ÔÇ×fiul SimineiÔÇŁ. ÔÇô 5. F─âr─â indicarea posesorului, poate ├«nsemna: ÔÇ×tot ce se refer─â laÔÇŁ: dup─â c├«t spun cunosc─âtorii ├«n ale fripturii de batal (Sadoveanu). Lat. ille, illa, prin faza intermediar─â el, ea, care este pron. pers. (Pu╚Öcariu 53; DAR; D. G─âzdaru, Descenden╚Ťii demonstrativului latin ille ├«n limba rom├ón─â, Ia╚Öi, 1929).
AL a (ai, ale) art. (se folosește: a) înaintea unui substantiv în genitiv sau înaintea unui pronume posesiv; b) înaintea numeralelor ordinale) Tovarăș al copilăriei mele. Al meu. Al doilea. /<lat. illum, illam
AL C├ŹNCILEA a ~cea num. ord. Care ocup─â locul indicat de num─ârul cinci ├«n ordinea num─âr─ârii; care vine dup─â al patrulea. /cinci + le + a
AL C├ŹNCISPREZECELEA a ~cea num. ord. Care ocup─â locul indicat de num─ârul cincisprezece ├«n ordinea num─âr─ârii; care vine dup─â al paisprezecelea. Edi╚Ťia a ~cea. /cincisprezece + le + a
AL CINCIZÉCILEA a ~cea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul cincizeci în ordinea numărării; care vine după al patruzeci și nouălea. A ~cea zi. /cincizeci + le + a
AL DÓILEA a doua num. ord. Care acupă locul indicat de numărul doi în ordinea numărării; care vine după primul. Rândul ~. /doi + le + a
AL DÓISPREZECELEA a dóuăsprezecea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul doisprezece în ordinea numărării; care vine după al unsprezecelea. Rândul ~. /doisprezece + le + a
AL DOUĂZÉCILEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul douăzeci în ordinea numărării; care vine după al nouăsprezecilea. [Sil. do-uă-] /douăzeci + le + a.
AL M├ŹILEA a m├şa num. ord. Care ocup─â locul indicat de num─ârul o mie ├«n ordinea num─âr─ârii; care vine dup─â al nou─â sute nou─âzeci ╚Öi nou─âlea. /mie + lea
AL MILI├üRDULEA a ─â num. ord. Care ocup─â locul indicat de num─ârul un miliard ├«n ordinea num─âr─ârii. ~ locuitor. ÔŚŐ A ~a parte care constituie o parte dintr-un miliard de p─âr╚Ťi egale. [Sil. -li-ar-] /miliard + (u)le + a
AL MILIÓNULEA a ~oána num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul un milion în ordinea numărării. [Sil. -li-o-] /milion + (u)le + a
AL N├ôU─éLEA a ~a num. ord. Care ocup─â locul indicat de num─ârul nou─â ├«n ordinea num─âr─ârii; care vine dup─â al optulea. Pagina a noua. ÔŚŐ A fi (sau a se crede) ├«n ~ (sau al ╚Öaptelea) cer (a fi) ├«n culmea fericirii; a fi nespus de fericit. /nou─â + le + a
AL NÓUĂSPREZECELEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouăsprezece în ordinea numărării; care vine după al optsprezecelea. /nouăsprezece + le + a
AL NOUĂZÉCILEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouăzeci în ordinea numărării; care vine după al optzeci și nouălea. /nouăzeci + le + a
AL ÓPTSPREZECELEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul optsprezece în ordinea numărării; care vine după al șaptesprezecelea. Secolul ~. /optsprezece + le + a
AL ÓPTULEA a ~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul opt în ordinea numărării; care vine după al șaptelea. Deceniul ~. /opt + le + a
AL OPTZÉCILEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul optzeci în ordinea numărării; care vine după al șaptezeci și nouălea. ~ kilometru. /optzeci + le + a
AL PÁISPREZECELEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul paisprezece în ordinea numărării; care vine după al treisprezecelea. /paisprezece + le + a
AL P├üTRULEA a ~a num. ord. Care ocup─â locul indicat de num─ârul patru ├«n ordinea num─âr─ârii; care vine dup─â al treilea. ~ r├ónd. ÔŚŐ A ~a parte fiecare din p─âr╚Ťile egale ale unui ├«ntreg ├«mp─âr╚Ťit ├«n patru; o p─âtrime; un sfert. /patru + le + a
AL PATRUZÉCILEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul patruzeci în ordinea numărării; care vine după al treizeci și nouălea. Întrunirea a ~ea. /patruzeci + le + a
AL S├ÜT─éLEA a ~a num. ord. Care ocup─â locul indicat de num─ârul o sut─â ├«n ordinea num─âr─ârii; care vine dup─â al nou─âzeci ╚Öi nou─âlea. ~ gol. ÔŚŐ A ~a parte care constituie o parte dintr-o sut─â de p─âr╚Ťi egale; o sutime. /sut─â + le + a
AL ╚ś├üISPREZECELEA a ~ea num. ord. Care ocup─â locul indicat de num─ârul ╚Öaisprezece ├«n ordinea num─âr─ârii; care vine dup─â al cincisprezecelea. ~ea foaie. /╚Öaisprezece + le + a
AL ╚śAIZ├ëCILEA a ~ea num. ord. Care ocup─â locul indicat de num─ârul ╚Öaizeci ├«n ordinea num─âr─ârii; care vine dup─â al cincizeci ╚Öi nou─âlea. ~ capitol. /╚Öaizeci + le + a
AL ╚ś├üPTELEA a ~ea num. ord. Care ocup─â locul indicat de num─ârul ╚Öapte ├«n ordinea num─âr─ârii; care vine dup─â al ╚Öaselea. ÔŚŐ A fi (a se crede) ├«n ~ (sau al nou─âlea) cer a fi ├«n culmea fericirii; a fi nespus de fericit. /╚Öapte + le + a
AL ╚ś├üPTESPREZECELEA a ~ea num. ord. Care ocup─â locul indicat de num─ârul ╚Öaptesprezece ├«n ordinea num─âr─ârii; care vine dup─â al ╚Öaisprezecelea. /╚Öaptesprezece + le + a
AL ╚śAPTEZ├ëCILEA a ~ea num. ord. Care ocup─â locul indicat de num─ârul ╚Öaptezeci ├«n ordinea num─âr─ârii; care vine dup─â al ╚Öaizeci ╚Öi nou─âlea. /╚Öaptezeci + le + a
AL ╚ś├üSELEA a ~ea num. ord. Care ocup─â locul indicat de num─ârul ╚Öase ├«n ordinea num─âr─ârii; care vine dup─â al cincilea. /╚Öase + le + a
AL TRÉILEA a ~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul trei în ordinea numărării și vine după al doilea. Locul ~. /trei + le + a
AL TRÉISPREZECELEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul treisprezece în ordinea numărării și vine după al doisprezecelea. /treisprezece + le + a
AL TREIZÉCILEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul treizeci în ordinea numărării și vine după al douăzeci și nouălea. [Sil. trei-ze-] /treizeci + le + a
AL ÚNSPREZECELEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul unsprezece în ordinea numărării; care se află după al zecelea. Ziua a ~ea. /unsprezece + le + a
AL ZÉCELEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul zece în ordinea numărării; care vine după nouă. /zece + le + a
ALUM├ŹNIU n. Metal u╚Öor, ductil ╚Öi maleabil, folosit sub form─â de aliaje la fabricarea pieselor de metal u╚Öoare, ├«n aeronautic─â ╚Öi electrotehnic─â. Vas de ~. [Sil. -niu] /<fr., lat. aluminium
al (f. a) 1. art. m. precede pronume, numerale și substantive: al meu, al doilea, al școlarului; 2. f. pl. cele lucruri: toate alea, de ale gurii. [Lat. ILLUM, ILLAM a produs, întonat sau aton: el (f. ea), al și ăl (f. a)].
aluminiu n. metal alb, u╚Öor, lucitor ╚Öi nealterabil ca argintul (pentru fabricarea de unelte, telescoape, etc.): aliat cu arama, formeaz─â bronzul de aluminiu, de o frumoas─â coloare aurie, ├«ntrebuin╚Ťat la facerea ceasornicelor.
─âl (f. aia) art. cel: degetul ─âl mic. ÔĽĹ pr. acel: s─â te fereasc─â ─âl de sus; vorba ─âluia, proverb [V. al].
Harun-al-Rașid m. celebru calif arab, protectorul stiintelor si poeziei, aliatul lui Carol Magnu (786-809).
p├ári (al) adv. ├«n comer╚Ť, egal cu pre╚Ťul nominal.
al art. m. care arat─â gen.: al me┼ş, al lor, al unu─şa, al omulu─ş; art. m. la nom. numeralelor ordinale: al doilea, ╚ÖiÔÇÖn expresiunea alde. V. alde.
├íle (vest) 1) art. fem. pl. ├«ld. cele: casele ale de colo, casele alea marile (cele mar─ş), te apuc─â alte alea de fric─â (alte celea, altceva, adic─â ÔÇ×paraliziaÔÇŁ); 2) art. care arat─â gen. pl. fem. (├«n est a): ale mele, ale lor, ale une─şa, ale femei─ş, de ale lumi─ş (lucruri din ale lumi─ş).
*alum├şni┼ş n. (d. lat. al├║men, al├║minis, alun 2). Chim. Un metal alb─âstri┼ş, u╚Öor, lucitor ╚Öi inalterabil, asemenea cu argintu. Se extrage din alumin─â. Aliat cu aram─â, formeaz─â bronzu de alumini┼ş, de o frumoas─â culoare aurie. Se tope╚Öte la 620┬░. E de patru or─ş ma─ş u╚Öor de c├«t argintu ╚Öi tot a╚Öa de dur ╚Öi de tenace. A fost izolat de W├│hler la 1827.
─âl, a pron. ╚Öi art., pl. ─â─ş, ale; ─âla, a─şa, pl. ─â─şa, alea. Vest. Cel, cea: ─âl-lalt (cel-lalt). Vorba ─âlu─şa, vorba celu─şa, adic─â ÔÇ×dup─â cum zice o vorb─â, un proverbÔÇŁ.
*p├íri (al) loc. adv. (cuv. it. care ├«nseamn─â ÔÇ×la egalÔÇŁ. V. p─âreche). Com. Egal cu pre╚Ťu nominal (pe c├«nd, ├«n realitate, sÔÇÖa pl─âtit ma─ş pu╚Ťin): renta e al pari.
─âl adj., pron. v. CEL.
ochiul-boului-a-ferigei s. v. N─éPRASNIC─é.
radios├ęmn(al) s. n. Semn(al) transmis prin radia╚Ťii electromagnetice ÔŚŐ ÔÇ×Radiosemnalele nu se pot deplasa cu o vitez─â mai mare dec├ót aceea a luminii. S-a calculat c─â vor trece [...] 800 de ani de la emitere p├ón─â c├ónd ele vor ajunge la cea mai apropiat─â dintre civiliza╚Ťiile posibil existente [...]ÔÇŁ I.B. 23 X 86 p. 8; v. ╚Öi extragalactic (1966) (din radio-3 + semn(al); cf. engl. radio signal, fr. signal radio-├ęlectrique; D.Tr.)
DISPOZITIV DE LUPT─é AL FORMA╚ÜIILOR DE AVIOANE dispunere ├«n zbor a avioanelor ├«n scopul execut─ârii ├«n comun a unei misiuni ├«n deplin─â securitate a zborului, importante fiind pentru aceasta: distan╚Ťa dintre avioane (m─âsurat ├«n sensul frontului), ad├óncimea forma╚Ťiei (m─âsurat─â ├«n direc╚Ťia de zbor de la primul la ultimul avion pe ├«ntregul dispozitiv de lupt─â), l─ârgimea forma╚Ťiei (m─âsurat─â de front pe ├«ntregul dispozitiv de lupt─â), ├«n─âl╚Ťimea forma╚Ťiei (dat─â de m─âsurarea pe vertical─â a spa╚Ťiului ocupat de toate avioanele). Dispozitivele de lupt─â folosite pentru celule sunt ├«n: linie, diagonal─â, fir de avioane, pentru patrule ÔÇô s─âgeat─â sau diagonal─â, pentru escadrile ÔÇô s─âgeat─â, diagonal─â sau serpentin─â de patrule.
INTENSITATEA AC╚ÜIUNILOR DE LUPT─é ALE AVIA╚ÜIEI num─ârul misiunilor executate cu o anumit─â categorie de avia╚Ťie ├«ntr-o zi de lupt─â sau ├«ntr-o anumit─â perioad─â, put├ónd fi valabil─â de la o zi la alta sau de la o perioad─â la alta, depinz├ónd de scopurile propuse, de misiunile trupelor de uscat sau ale marinei militare, de disponibilitatea tehnicii de lupt─â a personalului navigant, de timpul ╚Öi condi╚Ťiile meteorologice, de starea de asigurare material─â a categoriei de avia╚Ťie respective.
MASAJ AL ACULUI INDICATOR exerci╚Ťiu ├«n planorism ce const─â ├«n efectuarea comenzilor dup─â indicatorul de viraj, fiind util ├«n zborul instrumental.
PIRAT AL AERULUI, persoană care săvârșește un act de piraterie aeriană (v.).
al loco (loc. it. ÔÇ×la locÔÇŁ), indica╚Ťie de revenire la normal dup─â un pasaj av├ónd indica╚Ťia allÔÇÖ ottava*; sin. loco (1).
a(l) primo tempo (loc. it., ÔÇ×la primul tempoÔÇŁ), indica╚Ťie de revenire la mi╚Öcarea ini╚Ťial─â dup─â una sau mai multe modific─âri de tempo (2); abrev.: Iot. sau t.Io.
al rovescio (loc. it., ÔÇ×├«n r─âsturnare, pe dosÔÇŁ) v. recuren╚Ť─â.
a(l) tempo (loc. it., ÔÇ×la tempoÔÇŁ), indica╚Ťie de revenire la mi╚Öcarea ini╚Ťial─â ├«n urma unei modific─âri provizorii de tempo (2) printr-o alt─â indica╚Ťie de gr─âbire sau r─ârire. Abrev.: a.t.
AL, simbol chimic pentru aluminiu.
ALUM├ŹNIU (< fr. {i}) s. n. Element chimic (Al; nr. at. 13, m. at. 26,98, gr. sp. 2,7, p. t. 658┬░C, p. f. 2.500┬░C); metal u╚Öor, de culoare argintie, cu conductivitate termic─â ╚Öi electric─â bune, maleabil ╚Öi ductil, stabil fa╚Ť─â de aer. ├Än combina╚Ťii fuc╚Ťioneaz─â trivalent. Se ob╚Ťine pe cale electrolitic─â, utiliz├«nd ca materie prim─â bauxita. A. ╚Öi aliajele sale au variate utiliz─âri ├«n tehnic─â. A fost descoperit ├«n 1825 de H. Chr. Oersted. ÔÖŽ A. sinterizat = produs finit sau semifabricat ob╚Ťinut din aluminiu prin presare-sinterizare ╚Öi utilizat la fabricarea unor organe de ma╚Öini care lucreaz─â la temperaturi ├«nalte, precum ╚Öi ├«n tehnica nuclear─â.
FAHD IBN ABD al-AZIZ (n. 1923), rege al Arabiei Saudite și șef al guvernului (din 1982).
FAKHR AL DIN II (FICARDIN) (1572-1635), emir al Libanului (1593-1633). A dus o politic─â de unificare a druzilor ╚Öi maro╚Ťilor din Mun╚Ťii Libanului, fapt ce a determinat invadarea ╚Ť─ârii de c─âtre otomani. Se autoexileaz─â. Revine ├«n 1618, dar este ├«nfr├ónt de otomani (1633), dus ├«n captivitate ╚Öi executat la Istanbul.
FARABI (al-Fßż╣Rßż╣BI), Ab┼ź Nasr (c. 870-950), filozof ╚Öi savant enciclopedist de limb─â arab─â din Asia Central─â. A ├«ncercat o sintez─â ├«ntre islamism, aristotelism ╚Öi neoplatonism (ÔÇ×Cartea concep╚Ťiilor locuitorilor ora╚Öului idealÔÇŁ).
FUJAIRAH (AL-FUJAYRAH) [f╔Öd╩ĺza├şr╔Ö], emirat ├«n Emiratele Arabe Unite, ├«n SE Pen. Arabia, pe ╚Ť─ârmul G. Oman; 1,3 mii km2; 63 mii loc. (1991). Centrul ad-tiv: Al-Fujairah. Pescuit de perle.
GISEH (EL G├éZA, AL-Jß┐ÖZAH) [el gh├şz╔Öl], ora╚Ö ├«n Egipt, pe Nil, ├«n apropiere de Cairo; 2,2 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Important centru de comunica╚Ťii ╚Öi comercial. Fabrici de ╚Ťigarete, ├«nc─âl╚Ť., b─âuturi. ├Än apropiere se afl─â vestitul complex de monumente antice: piramidele lui Kheops, Khefren, Mykerinos ╚Öi Marele Sfinx. Turism.
GOLAN, ├Än─âl╚Ťimile ~ (AL-JAWLßż╣N), reg. ├«nalt─â ├«n SV Siriei, ├«ntre r├óul Yarmuk ╚Öi lacul Tiberiada; alt. c. 2.200 m. ├Än urma r─âzboiului de 6 zile (1967), G. a intrat sub control israelian. Eliberat, pentru o scurt─â vreme, de trupele siriene ├«n timpul R─âzboiului Arabo-Israelian (oct. 1973), G. a fost reocupat ╚Öi anexat de Israel ├«n 1981.
HALQ EL-QU├ëD (HALQ AL-Wßż╣DI), ora╚Ö ├«n Tunisia, la NE de Tunis, port la M. Mediteran─â; 67,7 mii loc. (1989). Repara╚Ťii navale. Pescuit. Export de min. de fier ╚Öi fosfa╚Ťi. Sta╚Ťiune balnear─â. Vechiul nume: La Goulette.
HAMADHßż╣Nß┐Ö (al-Hamadani) (pe numele adev─ârat BaziÔÇÖaz-Zam─ün Ab┼ş al-Fadl Ahmad ibn al-Husayn al Hamadh─ünß┐Ĺ) (c. 969-c. 1008), poet ╚Öi prozator arab de origine persan─â. Ini╚Ťiator al genului literar numit macama. Opera lui, adev─ârat─â fresc─â, cu accente picare╚Öti, a vie╚Ťii sociale cotidiene din Orientul musulman, s-a impus prin originalitate ╚Öi rafinament.
HARß┐ÖRß┐Ö (al-HARß┐ÖRß┐Ö), Ab┼ź Muhammad al-Q─üsim ibn Ali al- (1054-1122), scriitor ╚Öi filolog arab. A des─âv├ór╚Öit stilul ornant al prozei arabe.
HASA, Al ~, regiune natural─â ├«n E Arabiei Saudite, la G. Persic; c. 107 mii km2. Ora╚Öe pr.: Al-Huf┼şf, Ad-Damm─üm. Relief de c├ómpie de╚Öertic─â cu oaze. Mari expl. de petrol (Ghawar, Abqaiq) ╚Öi sare. Orez, gr├óu, smochini, curmali, legume. Cre╚Öterea animalelor (oi, c─âmile, cat├óri).
HAWR AL-HAMMßż╣R v. Hamm─ür.
HIJßż╣Z, Al ~ (HEJßż╣Z sau HEDJAZ), regiune natural─â ├«n V Pen. Arabia (Arabia Saudit─â), de-a lungul ╚Ť─ârmului M─ârii Ro╚Öii, ├«ntre G. ÔÇÖAqaba ╚Öi ora╚Öul Mecca; c. 300 mii km2. Ora╚Öe pr.: Mecca, Medina, Jiddah, Yanbu. Litoral nisipos, m─ârginit de recife coraligene, iar, spre interior, un podi╚Ö muntos cu alt. de 1.400-1.800 m. Curmali, sorg, orez. Cre╚Öterea c─âmilelor ╚Öi cabalinelor. Pescuit de perle. Locul de na╚Ötere al lui Mahomed ╚Öi ÔÇ×p─âm├ónt sf├óntÔÇŁ al musulmanilor. H. a fost transformat ├«n regat independent dup─â ce ╚Öeriful Husayn a ie╚Öit de sub suzeranitatea otoman─â (1916). Cucerit de Abdul-Aziz III ibn Saud (1924), a devenit provincie a Arabiei Saudite (1932).
HILLAH, Al ~, ora╚Ö ├«n Iraq, la 93 km S de Bagdad, pe Chatt-al Hillah (afl. al fr. Eufrat); 268,8 mii loc. (1987). Pia╚Ť─â agricol─â pentru cereale. Ind. cimentului ╚Öi textil─â. La NV de ora╚Ö se g─âsesc ruinele Babilonului.
HISHßż╣M ibn al-KALBß┐Ö (AB┼¬ al-MUNDHIR) (├«nainte de 747-819/821), ├«nv─â╚Ťat arab. A tr─âit cea mai mare parte a vie╚Ťii la Bagdad. Autor a peste 140 de lucr─âri consacrate cu prec─âdere studierii literaturii ╚Öi politicii islamice ╚Öi musulmane timpurii, precum ╚Öi a datinilor str─âvechi, b─ât─âliilor, tradi╚Ťiilor orale ╚Ö.a.
HOREZMI (AL-HOREZMI), Muhammed ibn Musa (780-c. 850), matematician, astronom ╚Öi geograf arab. Autor al unui important tratat de algebr─â (de la titlul c─âruia,. ├«n arab─â ÔÇô ÔÇ×al DjabrÔÇŁ -, deriv─â chiar termenul de ast─âzi), care cuprinde ╚Öi elemente de rezolvare a ecua╚Ťiilor. De la versiunea latinizat─â a numelui s─âu s-a format termenul algoritm. Lucr─âri de astronomie ╚Öi trigonometrie.
HUF┼¬F (HOFUF), Al ~, ora╚Ö ├«n Arabia Saudit─â, situat─â ├«n reg. natural─â Hasa, ├«n apropiere de G. Persic; 98 mii loc. (1980). Centru comercial. Me╚Öte╚Öuguri (obiecte din aur ╚Öi argint, ╚Ťes─âturi). Covoare. Ciment. Curmale. Moschee (sec. 19). La V de oaz─â se afl─â marele z─âc─âm├ónt petrolifer Ghawar.
Hßż╣JJ ÔÇÖUmar, al- (ÔÇÖUmar ibn SaÔÇÖid Tal) (1797-1864), conduc─âtor militar arab. Desemnat de viceregele Egiptului, Ibrahim Pa╚Öa, calif al Africii Negre. A convertit, cu for╚Ťa, la islamism mari regiuni din centrul Africii. Imperiul creat de el a fost anexat de francezi (1897).
IBN AL-ÔÇÖARABß┐Ö (Muhyi ad-D├«n Ab┼ź ÔÇÖAbd Allah Muhammad ibn ÔÇÖAli ibn Muhammad ibn al-ÔÇÖArabß┐Ĺ al-H─ütimß┐Ĺ-at-TaÔÇÖß┐Ĺ ibn al-ÔÇÖArabß┐Ĺ, cunoscut ├«n lumea islamic─â sub numele de ash-Shaykh al-Akbar) (1165-1240), filozof ╚Öi mistic arab. Originar din Pen. Iberic─â, a vizitat Mecca, Bagdad, Alep ╚Öi s-a stabilit la Damasc (1223). Cel mai de seam─â reprezentant al sufismului. A teoretizat conceptul unit─â╚Ťii existen╚Ťei, al iubirii divine, al contempla╚Ťiei ╚Öi al extazului, ca trepte spre con╚Ötientizarea lui Dumnezeu (ÔÇ×Revela╚Ťiile de la MeccaÔÇŁ, ÔÇ×Interpretul arz─âtoarelor dorin╚ŤeÔÇŁ).
IBN AL-ATHß┐ÖR (Ab┼ź al-Hassan ÔÇÖAli Izz ad-Dß┐Ĺn ibn al-Athß┐Ĺr) (1160-1233), istoric arab. Autor al unei istorii universale pornind de la Adam ╚Öi p├ón─â ├«n 1231, care reprezint─â unul dintre principalele izvoare pentru istoria arabilor (sec. 10-13).
IBN AL-Fßż╣RID (Sharaf ad-Dß┐Ĺn Ab┼ź Hafs ÔÇÖUmar ibn al-F─ürid) (1182-1235), poet arab. Unul dintre reprezentan╚Ťii importan╚Ťi ai sufismului. Abandon├ónd studiile de drept, s-a retras l├óng─â Cairo pentru a duce o via╚Ť─â religioas─â solitar─â ╚Öi a se dedica literelor ╚Öi filozofiei. Poezie bahic─â, erotic─â ╚Öi de celebrare a lui Mahomed (ÔÇ×Oda vinuluiÔÇŁ, ÔÇ×Poem cu rima ├«n TÔÇŁ, ÔÇ×Compozi╚Ťie cu privire la comportamentÔÇŁ).
IBN AL-HAYTHAM (Ab┼ź ÔÇÖAli al-Hasan ibn al-Haytham, cunoscut sub numele latinizat Alhazen) (965-1039), matematician, fizician ╚Öi filozof arab. ╚śi-a petrecut o mar parte a vie╚Ťii ├«n Egipt. Autor a numeroase tratate ╚Ötiin╚Ťifice, printre care ╚Öi unul de optic─â, unde este dat─â o descriere exact─â a ochiului ╚Öi este analizat fenomenul refrac╚Ťiilor atmosferice. Studii de geometrie ╚Öi astronomie (a elaborat un sistem pentru descrierea mi╚Öc─ârii planetelor, foarte cunoscut ├«n Europa medieval─â).
ISA BIN SULMAN AL-KHALIFA v. KHALIFA, Isa bin Sulman al ~.
├ÄNALTUL COMISARIAT AL NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU REFUGIA╚ÜI. organism creat la Geneva, ├«n 1950, cu scopul de a asigura protec╚Ťia interna╚Ťional─â a refugia╚Ťilor care, prin defini╚Ťie, nu beneficiaz─â de protec╚Ťia ╚Ť─ârii de origine. Premiul Nobel pentru pace (1954 ╚Öi 1981).
JAMßż╣L AD-Dß┐ÖN AL-AFGHßż╣NI [d╩ĺ╔Öm├íl addin al-afgani] (Jamal ad-Din al Afghani as-Sayyid Muhammad ibn; afdar al-Husayn) (1838-1897), filozof ╚Öi om politic afgan. Fondator al unei mi╚Öc─âri na╚Ťionaliste islamice care viza eliberarea ╚Ť─ârilor musulmane de sub domina╚Ťia european─â ╚Öi unirea lor ├«ntr-un singur stat. Ideile sale au exercitat o puternic─â influen╚Ť─â asupra mi╚Öc─ârii politice panislamice din sec. 20.
Jßż╣HIZ, Al ~ [╔Öl ╩ĺ├íkiz] (Ab┼ź ÔÇÖUthm─ün ÔÇÖAmr ibn Bahr ibn Mahb┼źb al-J─ühiz) (c. 776-c. 869), teolog ╚Öi scriitor arab. Lucr─ârile sale se remarc─â prin elegan╚Ťa stilului ╚Öi precizia informa╚Ťiei ╚Ötiin╚Ťifice. Autor al mai multor tratate (ÔÇ×Cartea avarilorÔÇŁ, ÔÇ×Cartea animalelorÔÇŁ ÔÇô mai mult o lucrare de filologie dec├ót de zoologie).
JῙZAH, Al ~ v. Giseh.
KHALIL, al ~ v. Hebron.
KHARTOUM [kart├║:m] (AL-KHARTH┼¬M), capitala Sudanului, situat─â la confl. Nilului Alb cu Nilul Albastru, la 370 m alt.; 924,5 mii loc. (1993). Nod de comunica╚Ťii. Aeroport. Port fluvial. Pr. centru politic, comercial ╚Öi bancar al ╚Ť─ârii. Ind. textil─â, farmaceutic─â, a sticl─âriei ├«nc─âl╚Ť. ╚Öi alim. Constr. de nave fluviale. Poligrafie. Universitate. Muzee. Fundat ├«n 1820 ca tab─âr─â militar─â egiptean─â de Mehmet Ali, K. a devenit (1830) capitala Sudanului; unul dintre principalele centre ale r─âscoalei mahdiste, K., recucerit de trupele engleze, a devenit centrul ad-tiv al st─âp├ónirii coloniale britanice din Sudan (din 1898). Cap. Republicii Sudan (din 1956) ╚Öi a R.D. Sudan (din 1969).
KHARTOUM NORTH [kart├║:m no:╬Ş] (AL-KHARTH┼¬M BAHRT), ora╚Ö ├«n Sudan, pe dr. Nilului Albastru, suburbie a ora╚Öului Khartoum; 341,1 mii loc. (1993). Ind. de prelucr. a o╚Ťelului ╚Öi aluminiului, textil─â, chimico-farmaceutic─â, ├«nc─âl╚Ť., alim. Constr. de frigidere.
LATAKIA (AL Lßż╣DHß┐ÖQß┐ÖYAH), ora╚Ö ├«n VNV Siriei, situat pe un promontoriu, la 180 km SV de Alep; 306,5 mii loc. (1994). Pr. port al ╚Ť─ârii la M. Mediteran─â, prin care se export─â bitum, cereale, bumbac, fructe, tutun ╚Ö.a. Ind. constr. de ma╚Öini (electromotoare), textil─â (produse din bumbac), de prelucr. a pe╚Ötelui ╚Öi tutunului, alim. (ulei de m─âsline). Fundat de fenicieni sub numele de Ramitha, a primit numele de Laodiceea ├«n cinstea mamei lui Seleucos I (sec. 4 ├«. Hr.). ├Än 638 a fost cucerit de arabi, fiind disputat, ├«n sec. 12, ├«ntre Saladin ╚Öi crucia╚Ťi. Cucerit de Imp. Otoman (sec. 15); a intrat ├«n componen╚Ťa Siriei (1946).
LUXOR (AL-UQSUR), oraș în ESE R.A. Egipt, pe dr. Nilului, la 674 km SE de Cairo; 155 mii loc. (1994). Aeroport. Centrul unei zone agricole. Turism. Aici se află vestigiile templului lui Amon, reconstruit și decorat cu reliefuri în timpul lui Amenhotep III (1400-1362 î. Hr.), precum și două obeliscuri (din care unul a fost transferat în 1831 în Place de la Concorde din Paris).
MAHALLAH AL-KUBRßż╣, Al ~, ora╚Ö ├«n Egipt, ├«n delta Nilului, pe canalul Bahr Hallah, la 133 km N de Cairo; 408 mii loc. (1992). Nod feroviar. Pia╚Ť─â pentru bumbac, orez, fructe. Ind. textil─â (prelucr. bumbacului ╚Öi a l├ónii) ╚Öi alim. Legat prin pipe-line cu Alexandria.
MANAMA (AL-MANßż╣MAH), capitala statului Bahrain, situat─â pe ╚Ť─ârmul de NE al ins. Bahrain, port pentru exportul petrolului la G. Persic; 148 mii loc. (1995). Aeroport. Centru comercial. Rafin─ârie de petrol cu capacitate anual─â de 10,3 mil. t, care prelucreaz─â ╚Öi petrolul adus din Arabia Saudit─â. Ind. aluminiului, cimentului. Repara╚Ťii navale; produse alim. Pescuit de perle.
MAREA MOART─é (YAM HAMELAH, AL-BAHR AL MAYYIT), lac s─ârat ├«n Orientul Apropiat, ├«ntre Israel ╚Öi Iordania, pe fundul depr. tectonice Ghor, la 408 m sub nivelul m─ârii; 1.020 km2; lungime: 82 km; l─â╚Ťime max.: 18 km. Ad. max.: 356 m. Salinitate: 260ÔÇ░ (de 7,5 ori mai mare dec├ót aceea a Oceanului Planetar). ├Än el se vars─â fl. Iordan. Expl. de s─âruri de potasiu. Se mai nume╚Öte Lacul Asfaltit. ├Än pe╚Öterile din regiunile de NV a m─ârii au fost descoperite Manuscrisele de la M.M. (Qumran).
MAREA RO╚śIE (AL-BAHR AL-AHMAR), mare intercontinental─â a Oc. Indian, situat─â ├«ntre Africa ╚Öi pen. Arabia, care comunic─â prin canalul Suez (├«n N) cu M. Mediteran─â ╚Öi ├«n S, prin str. Bab el-Mandeb, cu G. Eden al M─ârii Arabiei; 450 mii km2; lungime: 1.930 km; l─â╚Ťimea max.: 380 km. Ad. medie: 491 m; ad. max.: 3.039 m. Salinitatea: 40ÔÇ░ (cea mai mare dintre m─ârile deschise). Temp. medie a apei: 32┬░C (cea mai ridicat─â de pe glob). Aici s-a ├«nregistrat (1956) cea mai ridicat─â temp. a apei de pe glob (56┬░C). Numeroase colonii de corali. Datorit─â canalului Suez, este o important─â cale de naviga╚Ťie, care asigur─â leg─âturile ├«ntre Oc. Atlantic ╚Öi Oc. Indian. Este singura mare ├«n care nu se vars─â nici un r├óu permanent. Pescuit. Porturi pr.: As-Suways (Suez), Jiddah, Port Sudan, Al-Hudaydah.
MARELE LAC AL SCLAVULUI (GREAT SLAVE LAKE [greit sleiv leik]), lac tectonoglaciar ├«n partea central-vestic─â a Canadei, ├«n prov. Northwest Territories, la 156 m alt.; 28,4 mii km2; lungime: 480 km; l─â╚Ťimea max.: 80 km; ad. max.: 614 m. Numeroase ins. ├Än el se vars─â R├óul Sclavului ╚Öi ╚Öi din el izv. fl. Mackenzie. ├Änghea╚Ť─â ├«n perioada oct.-iun. Descoperit ├«n 1771 de exploratorul Samuel Hearne.
MARELE LAC AL URSULUI (GREAT BEAR LAKE [greit be╔Ö leik]), lac tectonoglaciar, ├«n NV Canadei, ├«n prov. Northwest Territories, la 119 m alt.; 31,8 mii km2; lungime: 309 km; l─â╚Ťimea max.: 190 km; ad. max.: 413 m. ╚Ü─ârmuri st├óncoase ╚Öi fragmentate. ├Änghea╚Ť─â ├«n perioada oct.-iul. Port. pr.: Fort Franklin. Comunic─â cu fl. Mackenzie prin r├óul Great Bear Rover (113 km lungime). Descoperit ├«n 1800 ╚Öi explorat ├«n 1825 de Sir John Franklin.
MATEI AL MIRELOR (c. 1550-1624, n. Pogoniani, Epir-Grecia), mitropolit, caligraf, miniaturist ╚Öi istoric grec. Stabilit ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â (c. 1603/1605), unde a fost egumen al M─ân─âstirii Dealu p├ón─â la moarte. Mitropolit onorific de Mira Lichiei (din 1605). A l─âsat o serie de Evanghelii, ├«n grece╚Öte, caligrafiate ╚Öi ├«mpodobite de miniaturi. Lucr─âri: cronica rimat─â ÔÇ×Istoria celor petrecute ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â. ├Äncep├ónd de la ╚śerban Voievod p├ón─â la Gavriil VoievodÔÇŁ, ÔÇ×Sfaturi c─âtre Alexandru Ilia╚ÖÔÇŁ.
MOCCA (MOCHA, MOKHA, MOKKA, AL-MUKHßż╣), ora╚Ö ├«n SV Republicii Yemen, port la Marea Ro╚Öie; c. 10 mii loc. Centru comercial (activitate cunoscut─â ├«nc─â din sec. 16, dar a stagnat ├«n ultimii ani). Important centru pentru exportul de cafea. A dat numele unei celebre cafele bogat─â ├«n cofein─â.
MOSUL (al-MAW╚śIL [maus├şl]), ora╚Ö ├«n N Iraqului, port pe Tigru; 664,2 mii loc. (1987). Nod de comunica╚Ťii. Aeroport. Expl. de petrol. Rafin─ârie de petrol. Ind. cimentului, textil─â (├«n special covoare don l├ón─â de oaie, pe fond albastru, cu elemente persane caucazine), alim., a piel─âriei ╚Öi ├«nc─âl╚Ť─âmintei. Pia╚Ť─â pentru cereale, fructe, animale. Monumente: marea moschee J─ümiÔÇÖ al Kabß┐Ĺr (sec. 13), palat (sec. 13). Muzeu. Universitate (1967). ├Äntemeiat ├«n apropierea ruinelor ora╚Öului Ninive, a fost cucerit de persani, ├«n 641, de c─âtre arabi, devenind un important centru comercial ╚Öi me╚Öte╚Öug─âresc. Cucerit ╚Öi jefuit de mongoli ├«n 1261. ├Än 1638, a fost cucerit de la persani de Imp. Otoman. Ocupat ├«n 1918 de trupele engleze, M. a intrat ├«n componen╚Ťa Iraqului (1923).
NASIR AL-DIN AL-TUSI, Muhammad (1201-1274), matematician ╚Öi astronom persan. A condus Observatorul de la Mar─ügheh. Autor al ÔÇ×Tabelelor astronomiceÔÇŁ pentru calcularea mi╚Öc─ârii planetelor ╚Öi prezentarea stelelor pe care le-a observat. Este primul care a avut preocup─âri de trigonometrie sferic─â.
NURI AL SAID (1888-1958), general ╚Öi om politic irakian. De mai multe ori prim-min. (├«ntre 1930 ╚Öi 1958). ├Änl─âturat de revolu╚Ťia din iul. 1958 ╚Öi executat.
OBEID, EL ~ (AL-UBAYYID) 1. Ora╚Ö ├«n centrul Sudanului, situat la 370 km SV de Khartoum; 229,4 mii loc. (1993). Capitala statului Shimal-Kurduf─ün. Punct terminus al c. f. Khartoum-K┼źstß┐Ĺ-El Obeid. Nod rutier. Aeroport. Centru comercial pentru bumbac, susan, vite ╚Öi gum─â arabic─â. Fundat ├«n 1821. 2. Sit arheologic ╚Öi de cultur─â material─â din Neoliticul timpuriu (milen. 4 ├Ä.Hr.) ├«n Mesopotamia antic─â. ├Ä╚Öi trage numele de la a╚Öezarea mesopotamian─â situat─â la E de ora╚Öul Ur (din Iraq-ul actual).
PACINO, Al (pe numele adev─ârat Pacino Alfred James) (n. 1940), actor ╚Öi regizor american de film. Roluri ├«n drame ╚Öi filme de ac╚Ťiune, cele mai multe fiind expresia unei sf├ó╚Öieri interioare ├«ntre bine ╚Öi r─âu (ÔÇ×Na╚ÖulÔÇŁ, ÔÇ×SerpicoÔÇŁ, ÔÇ×Dup─â-amiaz─â de c├óineÔÇŁ, ÔÇ×Dreptate pentru to╚ŤiÔÇŁ, ÔÇ×Autor! Autor!ÔÇŁ, ÔÇ×Pact cu diavolulÔÇŁ, ÔÇ×Un om, un regeÔÇŁ). A debutat ca regizor cu filmul ÔÇ×├Än c─âutarea lui RichardÔÇŁ, ├«n care a fost ╚Öi actor ╚Öi produc─âtor. Premiul Oscar: 1992 (ÔÇ×Parfum de femeieÔÇŁ).
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ╚śI IRLANDEI DE NORD v. Marea Britanie.
Rßż╣S AL-KHAIMAH, emirat ├«n SE G. Persic, ├«n Emiratele Arabe Unite; 1,7 mii km2; 187 mii loc. (2002). Centrul ad-tiv: R─üs al-Khaimah. Planta╚Ťii de curmali. Cre╚Öterea caprinelor ╚Öi ovinelor. Pescuit de perle. Expl. de gaze naturale. A intrat ├«n federa╚Ťia Emiratelor Arabe Unite ├«n 1972.
SALMßż╣N al-Fßż╣RISß┐Ö (sec. 7), erou na╚Ťional persan. Activitate misionar─â al─âturi de Profetul Mahomed.
SHATT AL-ARAB [╩â╔öt], fl. navigabil format prin confl. Tigrului ╚Öi Eufratului ├«n aval de Al Qumah; 193 km. Se vars─â ├«n G. Persic printr-o delt─â. Formeaz─â grani╚Ťa dintre Iraq ╚Öi Iran ├«n aval de ßż╣b─üd─ün. Iriga╚Ťii. Hidrocentrale; pe el sunt situate ora╚Öele Basra ╚Öi ßż╣b─üd─ün. A constituit motivul conflictului iraqiano-iranian (1980-1988) ╚Öi a fost scena unor lupte s├óngeroase.
AL-, v. ALO-. Ôľí ~autogamie (v. auto-, v. -gamie), s. f., posibilitatea unui organism de a se reproduce sexuat prin autogamie sau alogamie; ~ergie (v. -ergie), s. f., cre╚Ötere patologic─â a reactivit─â╚Ťii organismului fa╚Ť─â de un agent microbian sau mecanic; ~oftalmie (v. -oftalmie), s. f., anomalie de colora╚Ťie a irisului; ~onim (v. -onim), adj., s. m., 1. adj., Semnat cu numele altuia. 2. s. m., Persoan─â care semneaz─â o lucrare cu numele altuia.

Al dex online | sinonim

Al definitie

Intrare: ─âl
─âl adjectiv articol
Intrare: al
al articol locu╚Ťiune adverbial─â
Intrare: aluminiu
aluminium substantiv neutru (numai) singular
aluminiu substantiv neutru (numai) singular
  • pronun╚Ťie: -n─şu
Al simbol
Intrare: al (pref.)
al pref.
Intrare: ochiul-boului-a-ferigei
ochiul-boului-a-ferigei (numai) singular substantiv masculin articulat