Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru ajutorin╚Ť─â

ajutor├şn╚Ť─â sf [At: DOSOFTEI, PS. 85 / V: (reg) agiu- / Pl: ~╚Ťe ╚Öi -╚Ťi / E: ajutori +-in╚Ť─â] (├Änv) 1 Ajutor (1). 2 (Fin) Impozit din sec. XVIII din ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi din Moldova.
AJUTOR├ŹN╚Ü─é, ajutorin╚Ťe, s. f. (├Änv.) 1. Ajutor (2). 2. Numele unui impozit din sec. XVIII din ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi din Moldova. ÔÇô Ajutori + suf. -in╚Ť─â.
AJUTOR├ŹN╚Ü─é, ajutorin╚Ťe, s. f. (├Änv.) 1. Ajutor (2). 2. Numele unui impozit din sec. XVIII din ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi din Moldova. ÔÇô Ajutori + suf. -in╚Ť─â.
AJUTOR├ŹN╚Ü─é, ajutorin╚Ťe, s. f. (├«nvechit) 1. Ajutor, sprijin. [Copilul] era bun, ascult─âtor ╚Öi era de ajutorin╚Ť─â muierii mele. RETEGANUL, P. V 82. ÔŚŐ (Concretizat) [Feciorii Chiajnei] ├«nso╚Ťi╚Ťi, unul de oaste p─âm├«ntean─â ╚Öi de ajutorin╚Ťe ungure╚Öti, altul de turcii ce i se dase ca s─â-l a╚Öeze pe scaunul n─âzuit al Moldovii, se ├«nt├«mpinase ├«n ocolul Foc╚Öanilor. ODOBESCU, S. I 170. 2. Dare, impozit. Se hot─âr├« ca boierii ╚Öi m─ân─âstirile, s─â pl─âteasc─â ploconul, ajutorin╚Ťa. B─éLCESCU, O. II 17.
AJUTOR├ŹN╚Ü─é, ajutorin╚Ťe, s. f. 1. Ajutor1. 2. (├Änv.) Dare, impozit. ÔÇô Din ajutori + suf. -in╚Ť─â.
ajutor├şn╚Ť─â (├«nv.) s. f., g.-d. art. ajutor├şn╚Ťei; pl. ajutor├şn╚Ťe
ajutor├şn╚Ť─â s. f., g.-d. art. ajutor├şn╚Ťei; pl. ajutor├şn╚Ťe
AJUTOR├ŹN╚Ü─é s. v. ajutor, asisten╚Ť─â, fum─ârit, ocrotire, protec╚Ťie, sprijin, v─âc─ârit.
ajutorin╚Ť─â f. 1. ajutor: ├«nso╚Ťit de ajutorin╚Ťe ungure╚Öti OD.; 2. numele unei d─âri suplimentare (├«n epoca fanariot─â).
ajutor├şn╚Ť─â f., pl. e. Ajutor (Rar). Un bir suplementar care se pl─âtea de do┼ş─â or─ş pe an (vara ╚Öi ─şarna) ├«n sec. 18 ├«n Moldova.
ajutorin╚Ť─â s. v. AJUTOR, ASISTEN╚Ü─é. FUM─éRIT. OCROTIRE, PROTEC╚ÜIE. SPRIJIN. V─éC─éRIT.

Ajutorin╚Ť─â dex online | sinonim

Ajutorin╚Ť─â definitie

Intrare: ajutorin╚Ť─â
ajutorin╚Ť─â substantiv feminin