Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru ajutora

ajutora [At: BIBLIA (1688) 2962 / V: (reg) agiu- / Pzi: ~rez, ajutor / E: ajutor] 1-2 vtr A (se) ajuta (1-2) pe cineva din punct de vedere (moral sau) material Si: (iuz) ajutori (1-2) 3 vr A se folosi.
AJUTOR├ü, ajutorez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) ajuta, a (se) sprijini (din punct de vedere material). [Var.: ajutor├ş vb. IV] ÔÇô Din ajutor.
AJUTOR├Ź vb. IV v. ajutora.
AJUTOR├ü, ajutorez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) ajuta, a (se) sprijini (din punct de vedere material). [Var.: ajutor├ş vb. IV] ÔÇô Din ajutor.
AJUTOR├Ź vb. IV v. ajutora.
AJUTOR├ü, ajutorez, vb. I. Tranz. (De obicei iterativ) A ajuta, a sprijini (mai ales din punct de vedere material), a procura cuiva mijloacele necesare pentru a ie╚Öi dintr-o dificultate. Ajutorez pe un elev. ÔŚŐ Refl. (Rar) [Traduc─âtorul] s─â cuteze a se apuca de lucru, ajutor├«ndu-se, ├«n mod accesoriu, cu dic╚Ťionarele cele mai complete. ODOBESCU, S. II 364. ÔŚŐ Refl. reciproc. Umbla vorba c─â [╚Ť─âranii] s-ar putea ajutora alc─âtuind o ob╚Öte. GALAN, Z. R. 34. ÔÇô Variant─â: ajutur├í (SBIERA, P. 60) vb. I.
AJUTOR├ü, ajutorez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) ajuta, a (se) sprijini (din punct de vedere material). [Var.: ajutor├ş vb. IV] ÔÇô Din ajutor.
AJUTOR├Ź vb. IV. v. ajutora.
ajutorá (a ~) vb., ind. prez. 3 ajutoreáză
ajutor├í vb., ind. prez. 1 sg. ajutor├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ajutore├íz─â
AJUTORÁ vb. v. ajuta.
ajutor├á v. a da ajutor, a veni ├«ntrÔÇÖajutor.
ajutor├ęz ╚Öi (vech─ş) -r├ęsc v. tr. (d. ajutor). Rar. Ajut. Protejez.
AJUTORA vb. a (se) ajuta, a (se) ocroti, a (se) proteja, a (se) sprijini, a (se) sus╚Ťine, (rar) a (se) protegui, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) ├«nlesni, (prin Transilv.) a (se) prindori, (├«nv.) a (se) ├«ndem├«na, a (se) protecta, (fam. fig.) a (se) propti. (L-a ~ s─â dep─â╚Öeasc─â impasul.)

Ajutora dex online | sinonim

Ajutora definitie

Intrare: ajutora
ajutora verb grupa I conjugarea a II-a