ajúr sn [At: ALECSANDRI, ap. ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~uri / E: fr ajour] 1 Broderie pe o țesătură obținută prin scoaterea firelor din urzeală. 2 Rărituri cu scop decorativ de-a lungul unei țesături. 3 Tricou cu găurele obținute în timpul tricotării. 4 (Aht) Ornament perforat care permite pătrunderea luminii. 5 Ornament format din găuri practicate într-o placă de metal sau în pereții unui vas de lut.

AJÚR, ajururi, s. n. 1. Broderie pe o țesătură obținută prin scoaterea firelor din urzeală sau din bătătură. 2. Tricou cu găurele obținute în timpul tricotării. 3. (Arhit.) Ornament perforat care permite pătrunderea luminii. – Din fr. ajour.

AJÚR, ajururi, s. n. 1. Broderie pe o țesătură obținută prin scoaterea firelor din urzeală sau din bătătură; rărituri cu scop decorativ de-a lungul unei țesături. 2. Tricou cu găurele obținute în timpul tricotării. 3. (Arhit.) Ornament perforat care permite pătrunderea luminii. – Din fr. ajour.

AJÚR, ajururi, s. n. Broderie artistică făcută pe o pînză din care s-au scos în prealabil anumite fire pentru a obține spații rărite. Față de masă cu un ajur frumos.

AJÚR, ajururi, s. n. Broderie artistică pe o țesătură din care s-au scos anumite fire. ♦ Rărituri în lungimea (și în lățimea) unei țesături, produse în timpul țesutului sau, la tricouri, printr-un sistem de legare pe sărite a firelor. – Fr. ajour.

ajúr s. n., pl. ajúruri

ajúr s. n., pl. ajúruri

AJÚR s. v. traforaj.

AJÚR s.n. 1. Broderie artistică pe pânză, constând din spații rărite obținute prin scoaterea unor fire. ♦ Rărituri de-a lungul unei țesături, produse în timpul țesutului. 2. (Arhit.) Ornament cu perforații, care permite pătrunderea luminii. ♦ Ornament format din găuri practicate într-o placă de metal ori în pereții unui vas de lut. [Pl. -ruri. / < fr. ajour].

AJÚR s. n. 1. broderie artistică pe pânză, din spații rărite. ◊ rărituri de-a lungul unei țesături. 2. ornament cu perforații. (< fr. ajour)

ajúr, adv. – Cu broderie, cu găurele. Fr. à jour. – Der. ajur, s. n.; ajura, vb. (a broda).

AJÚR ~uri n. 1) Broderie artistică pe o țesătură rărită. 2) arhit. Ornament cu perforații prin care pătrunde lumina. 3) Ornament perforat pe pereții unui vas de lut sau într-o placă de metal. /<fr. ajour

ajur adv. străvăzător, cu mici găurele: danteluțe lucrate ajur AL. (= fr. à jour).

*ajúr n., pl. urĭ (fr. ajour, de la jour, zi, lumină). Ceabac: batistă cu ajur saŭ cu ajururĭ.

AJUR s. (TEHN.) traforaj. (~ executat din placaj.)