ajuna definitie

14 definiții pentru ajuna

ajuná vi [At: DOSOFTEI, V. S. 31/2 / V: (reg) agiu- / Pzi: ~nez, (înv) ajun / E: ml *adjunare] 1 A ține post complet. 2 (Fig) A răbda de foame.
AJUNÁ, ajunez, vb. I. Intranz. 1. (În practicile religioase) A nu mânca nimic, a ține post complet. 2. Fig. A răbda de foame. – Lat. *adjunare.
AJUNÁ, ajunez, vb. I. Intranz. 1. (În practicile religioase) A nu mânca nimic, a ține post complet. 2. Fig. A răbda de foame. – Lat. *adjunare.
AJÚNÁ, ajunez, vb. I. Intranz. (Regional) (în practicile religioase) A se abține de la orice mîncare, a ține post complet. Cît fuseși la mă-ta fată, Postii săptămîna toată... Dumineca ajunai, Pînă mi te căpătai. TEODORESCU, P. P. 271. ♦ Fig. A răbda de foame. Cine ar putea spune... zilele petrecute în lacrămi... nopțile fără somn și zilele ajunînd! RETEGANUL, P. IV 63.
AJUNÁ, ajunez, vb. I. Intranz. (În practicile religioase) A ține post complet. ♦ Fig. A răbda de foame. – Lat. *adjunare.
ajuná (a ~) vb., ind. prez. 3 ajuneáză
ajuná vb., ind. prez. 1 sg. ajunéz, 3 sg. și pl. ajuneáză
AJUNÁ vb. v. posti.
A AJUNÁ ~éz intranz. 1) rel. A ține post complet; a se abține cu totul de la mâncare. ~ vinerea. 2) A îndura foame; a nu mânca nimic. /<lat. adjunare
ajunà v. a nu mânca, a posti. [Lat. ADJEJUNARE].
2) ajún și -éz v. intr. (a 4 și lat. ajúno îld. ejúno și jejúno, -áre, id. V. dejun). Postesc de tot, nu mănînc de loc: bătrîna ajună (Agrb. Înt. 115).
AJUNA vb. (BIS.) a posti.
ajuná, ajun, vb. intranz. – A nu mânca nimic într-o zi, dar mai ales în zi de post. – Lat. ajunare < jejunare (Felecan 2011: 269); Cuv. rom. preluat în magh. (aszunál) (Bakos 1982).
ajuna, ajunez v. i. 1. (deț.) a fi pedepsit, a sta la carceră 2. a nu avea / a nu întreține relații sexuale

ajuna dex

Intrare: ajuna
ajuna verb grupa I conjugarea a II-a