aiór sm [At: BORZA, D. 202 / Pl: ~i / E: ai + -or] Plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori galbene dispuse în umbrele (Euphorbia esula).

AIÓR, aiori, s. m. Plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori galbene dispuse în umbele (Euphorbia esula). – Ai4 + suf. -ior.

AIÓR, aiori, s. m. Plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori galbene dispuse în umbele (Euphorbia esula) [Pr.: a-ior] – Ai4 + suf. -ior.

AIÓR s. m. Plantă erbacee cu frunze lanceolate și flori galbene (Euphorbia esula) – Din ai4 + suf. -or.

AIÓR s. (BOT.; Allium ursinum) leurdă.

aior m. V. alior.

alior (aior) m. plantă cu florile gălbui și cu sucul otrăvicios, numită și laptele-cucului; țărancele vopsesc cu alior ouăle la Paște, cum și țesăturile (Euphorbia). [Forma dialectală aléur (Ialomița) pare a se raporta la lat. HELLEBORUS].

AIOR s. (BOT.; Allium ursinum) leurdă.