Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru ahtiat

ahtiát1 sn [At: DELAVRANCEA, S. 21 / Pl: ~uri / E: ahtia] 1-2 Ahtiare (1-2).
ahti├ít2, ~─â a [At: M. I. CARAGIALE, C. 13 / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: ahtia] 1 P─âtima╚Ö. 2 Pofticios.
AHTI├ü, ahtiez, vb. I. Refl. (Rar) 1. A dori din tot sufletul ceva; a r├óvni, a jindui. 2. A se l─âcomi (la ceva). [Pr.: -ti-a] ÔÇô Din aht.
AHTIAT1 s. n. (Rar) Ahtiere. [Pr.: -ti-at] ÔÇô V. ahtia.
AHTI├üT2, -─é, ahtia╚Ťi, -te, adj. St─âp├ónit de o dorin╚Ť─â puternic─â de a ob╚Ťine ceva, lacom. [Pr.: -ti-at] ÔÇô V. ahtia.
AHTI├ü, ahtiez, vb. I. Refl. 1. A dori din tot sufletul ceva; a r├óvni, a jindui. 2. A se l─âcomi (la ceva). [Pr.: -ti-a] ÔÇô Din aht.
AHTI├üT1 s. n. (Rar) Ahtiere. [Pr.: -ti-at] ÔÇô V. ahtia.
AHTI├üT2, -─é, ahtia╚Ťi, -te, adj. St─âp├ónit de o dorin╚Ť─â puternic─â de a ob╚Ťine ceva, lacom de un bun (mai ales material). [Pr.: -ti-at] ÔÇô V. ahtia.
AHTI├üT1 s. n. (Rar) Ahtiere. Mama Stanca, cu tot amarul ╚Öi ahtiatul de care era cov├«r╚Öit─â, mai z├«mbi ╚Öi ea. DELAVRANCEA, S. 21. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ti-at.
AHTI├üT2, -─é, ahtia╚Ťi, -te, adj. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗ sau ┬źdup─â┬╗) St─âp├«nit de o puternic─â dorin╚Ť─â de a dob├«ndi ceva, lacom de un bun (mai ales) material. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ti-at.
AHTI├ü, ahtiez, vb. I. Refl. A dori din tot sufletul ceva, a jindui; a se l─âcomi la ceva. [Pr.: -ti-a] ÔÇô Din aht.
AHTI├üT1 s. n. (Rar) Ahtiere. [Pr.: -ti-at] ÔÇô V. ahtia.
AHTI├üT2, -─é, ahtia╚Ťi, -te, adj. Lacom de un bun (material). [Pr.: -ti-at] ÔÇô V. ahtia.
ahti├í (a se ~) (rar) (-ti-a) vb. refl., ind. prez. 3 se ahti├íz─â, 1 pl. ne ahti├ęm (-ti-em); conj. prez. 3 s─â se ahti├ęze; ger. ahti├şndu-se (-ti-in-)
ahtiát2 (rar) (-ti-at) s. n.
ahti├ít1 (-ti-at) adj. m., pl. ahti├í╚Ťi; f. ahti├ít─â, pl. ahti├íte
ahti├í vb. (sil. -ti-a), ind. prez. 1 sg. ahti├ęz, 1 pl. ahti├ęm (sil. -ti-em); conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ahti├ęze; ger. ahti├şnd (sil. -ti-ind)
ahtiát s. n. (sil. -ti-at)
AHTIÁ vb. a dori, a jindui, a râvni. (Se ~ după...)
AHTIÁT adj. v. avid.
A SE AHTI├ü m─â ~├ęz intranz. 1) A avea o dorin╚Ť─â puternic─â (de a face ceva). 2) A manifesta l─âcomie (fa╚Ť─â de ceva). /Din aht
AHTI├üT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care este st─âp├ónit de o dorin╚Ť─â puternic─â; dornic de ceva; setos. [Sil. -ti-at ] /v. a ahtia
ahtiat a. 1. lipsit de ceva ce dorește cu foc; 2. aprins, înfocat după ceva.
ahti├ít, -─â adj. (d. aht). Iron. Foarte doritor, foarte lacom: a fi ahtiat dup─â bugetu statulu─ş.
AHTIA vb. a dori, a jindui, a rîvni. (Se ~ după...)
AHTIAT adj. avid, dorit, dornic, jinduit, jinduitor, r├«vnitor, (fig.) ├«nfometat, ├«nsetat, lacom, setos. (~ dup─â senza╚Ťii tari.)

Ahtiat dex online | sinonim

Ahtiat definitie

Intrare: ahtia
ahtia conjugarea a II-a grupa I verb reflexiv
  • silabisire: ah-ti-a
Intrare: ahtiat (adj.)
ahtiat 1 adj. adjectiv
  • silabisire: ah-ti-at
Intrare: ahtiat (s.n.)
ahtiat 2 s.n. (numai) singular substantiv neutru
  • silabisire: ah-ti-at