agrementa definitie

12 definiții pentru agrementa

agrementa vt [At: VITNER, CR. 83 ap DA ms / Pzi: ~téz / E: fr agrémenter] (Rar) 1 A da culoare și relief. 2 A înfrumuseța ceva prin adăugarea unei podoabe Si: a împodobi.
AGREMENTÁ, agrementez, vb. I. Tranz. A da culoare, relief, a înfrumuseța (prin adăugarea unei podoabe); a împodobi. – Din fr. agrémenter.
AGREMENTÁ, agrementez, vb. I. Tranz. (Rar) A da culoare, relief, a înfrumuseța (prin adăugarea unei podoabe); a împodobi. – Din fr. agrémenter.
AGREMENTÁ, agrementez, vb. I. Tranz. (Rar) A da culoare, relief, a înfrumuseța prin adăugarea unei podoabe, a unui accesoriu plăcut. Statui, mozaicuri, ornamente rare agrementează priveliștea. SADOVEANU, C. 46.
AGREMENTÁ, agrementez, vb. I. Tranz. (Rar) A da culoare, relief, a înfrumuseța (prin adăugarea unei podoabe). – Fr. agrémenter.
agrementá (a ~) (a-gre-) vb., ind. prez. 3 agrementeáză
agrementá vb. (sil. -gre-), ind. prez. 1 sg. agrementéz, 3 sg. și pl. agrementeáză
AGREMENTÁ vb. v. împodobi, înfrumuseța, orna.
AGREMENTÁ vb. I. tr. (Rar) A da culoare, relief, a înfrumuseța prin adăugarea unui accesoriu plăcut. [< fr. agrémenter].
AGREMENTÁ vb. tr. a da culoare, a înfrumuseța prin adăugarea unui accesoriu plăcut. (< fr. agrémenter)
A AGREMENTÁ ~éz tranz. A face mai agreabil, mai plăcut (prin adăugarea unor accesorii). /<fr. agrémenter
agrementa vb. v. ÎMPODOBI. ÎNFRUMUSEȚA. ORNA.

agrementa dex

Intrare: agrementa
agrementa verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -gre-