Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru agrega╚Ťie

agrega╚Ťie sf [At: PONI, CH. 10 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr aggregation, lat aggregatio] 1-2 (Chm) Agregare (1-2). 3 (Iuz) Primire ├«ntr-o societate (sau companie). 4 (Iuz) Titlul de agregat la o universitate. 5 (Iuz) Func╚Ťia de agregat la o universitate.
AGREG├ü╚ÜIE s. f. Agregare. ÔÇô Din fr. agr├ęgation, lat. aggregatio.
AGREG├ü╚ÜIE s. f. Agregare. ÔÇô Din fr. agr├ęgation, lat. aggregatio.
AGREG├ü╚ÜIE1 s. f. Agregare. Puterea care atrage moleculele unui corp se nume╚Öte putere de agrega╚Ťie sau coeziune. * Material de agrega╚Ťie = material mineral f─âr├«mi╚Ťat m─ârunt, care se a╚Öterne peste macadamul b─ât─âtorit pentru a umple golurile dintre pietrele acestuia. ÔÇô Pronun╚Ťat: -╚Ťi-e.
AGREG├ü╚ÜIE2 s. f. (├Än vechea organizare a ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului universitar) Calitatea de profesor agregat. Examen de agrega╚Ťie.
AGREG├ü╚ÜIE s. f. Agregare. ÔÇô Fr. agr├ęgation (lat. lit. aggregatio, -onis).
agreg├í╚Ťie (a-gre-, -╚Ťi-e) s. f., art. agreg├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. agreg├í╚Ťii, art. agreg├í╚Ťiei
agreg├í╚Ťie s. f. (sil. -gre-, -╚Ťi-e), art. agreg├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. agreg├í╚Ťiei; pl. agreg├í╚Ťii
AGREG├ü╚ÜIE s.f. (Rar) Agregare. [Var. agrega╚Ťiune s.f. / cf. fr. agr├ęgation, lat. aggregatio].
AGREG├ü╚ÜIE s. f. 1. agregare. 2. (├«n unele ╚Ť─âri) concurs pentru postul de profesor agregat. (< fr. agr├ęgation, lat. aggregatio)
agrega╚Ťi(un)e f. 1. admiterea la titlul de agregat; 2. Fiz. ├«mpreunarea p─âr╚Ťilor unui tot.
*agrega╚Ť├şe f. (d. agregat). Fam. Calitatea de agregat, Catedra de agregat.
*agrega╚Ťi├║ne f. (lat. aggreg├ítio, -├│nis. V. congrega╚Ťiune). Admiterea ├«ntrÔÇÖun corp. Gradu de agregat. Fiz. Agregare, lipirea ma─ş multor p─âr╚Ť─ş la un loc. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie.

Agrega╚Ťie dex online | sinonim

Agrega╚Ťie definitie

Intrare: agrega╚Ťie
agrega╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -gre-, -╚Ťi-e