agoniseală definitie

11 definiții pentru agoniseală

agoniseálă sf [At: (a. 1681) DOC., ap. HEM 525 / Pl: ~eli / E: agonisi + -eală] 1 (Pop) Economii. 2 Câștig (dobândit prin muncă).
AGONISEÁLĂ, agoniseli, s. f. (Pop.) Ceea ce agonisește cineva; economii; agonisită. ♦ Câștig (dobândit prin muncă). – Agonisi + suf. -eală.
AGONISEÁLĂ, agoniseli, s. f. (Pop.) Ceea ce agonisește cineva; economii, agonisită. ♦ Câștig (dobândit prin muncă). – Agonisi + suf. -eală.
AGONISEÁLĂ s. f. Ceea ce se agonisește; cîștig mic dobîndit prin muncă; economii. V. venit. Au ajuns fata. babei acasă, fără nici o agoniseală. SBIERA, P. 211. Le da [copiilor] toată agoniseala lor dintr-o zi. ISPIRESCU, L. 174. ♦ (Rar) Activitate, muncă desfășurată în vederea agonisirii. Greierele în vremea agoniselii cîntă, Și iarna cere să se împrumute. PANN, P. V. I 150.
AGONISEÁLĂ s. f. Ceea ce se agonisește; economii. – Din agonisi + suf. -eală.
agoniseálă (pop.) s. f., g.-d. art. agonisélii; pl. agoniséli
agoniseálă s. f., g.-d. art. agonisélii; pl. agoniséli
AGONISEÁLĂ s. v. economie.
agoniseală f. câștig cu trudă, folos din muncă: le dă toată agoniseala.
agoniseálă f. pl. elĭ. Acțiunea de a agonisi. Lucru agonisit, avere strînsă cu greŭ: asta e toată agoniseala mea.
AGONISEA s. agonisire, agonisită, economie, (pop.) chiverniseală, pricopseală, (reg.) priștipeală, (prin Maram. și Transilv.) zoroboc, (înv.) strînsoare, strînsură. (O ~ bunicică.)

agoniseală dex

Intrare: agoniseală
agoniseală substantiv feminin