agónă¹ sf [At: CANTEMIR, HR. 360 / V: -oánă / Pl: ~oane / E: gr ἀγώγ] (Înv) Agonie.

agónă² sf [At: DEX² / Pl: ~ne / E: fr agone] Linie de pe suprafața pământului ale cărei puncte nu prezintă declinație magnetică.

AGÓNĂ s. f. Linie de pe suprafața Pământului ale cărei puncte nu prezintă declinație magnetică. – Din fr. agone.

AGÓNĂ s. f. Linie de pe suprafața pământului ale cărei puncte nu prezintă declinație magnetică. – Din fr. agone.

agónă s. f., g.-d. art. agónei

agónă s. f., g.-d. art. agónei; pl. agóne

AGÓNĂ s.f. Linie de pe suprafața Pământului ale cărei puncte nu prezintă declinație magnetică. [< fr. agone].

AGÓNĂ s. f. linie care unește punctele de pe glob cu declinație magnetică zero. (< fr. agone)