Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru agogic─â

-ag├│gic ec vz -agog
ag├│gic, ~─â [At: DEX2 / Pl: ~ici, -ice (2) / E: ger Agogik, fr agogique] 1 sf (Muz) Teorie a abaterilor u╚Öoare de la tempo ├«n executarea unei lucr─âri. 2 a Care apar╚Ťine acestei teorii. 3 a Referitor la aceast─â teorie.
AG├ôGIC─é s. f. Teorie care se ocup─â cu schimb─ârile mi╚Öc─ârii ritmice, determinate de expresivitate, ├«n timpul execut─ârii unei piese muzicale. ÔÇô Din it. agogica.
AG├ôGIC─é s. f. Teorie care se ocup─â cu schimb─ârile mi╚Öc─ârii ritmice, determinate de expresivitate, ├«n timpul execut─ârii unei piese muzicale. ÔÇô Din it. agogica.
ag├│gic─â s. f., g.-d. art. ag├│gicii
ag├│gic─â s. f., g.-d. art. ag├│gicii
AGÓGIC, -Ă adj. Referitor la agogică. [Cf. germ. agogisch].
-AGÓGIC v. -agog.
AGÓGICĂ s.f. (Muz.) Teoria abaterilor ușoare de la tempo în executarea unei lucrări muzicale. [Gen. -cii. / cf. germ. Agogik, fr. agogique < lat., gr. agoge].
AG├ôGIC, -─é I. adj. referitor la agogic─â. II. s. f. 1. totalitatea modific─ârilor de tempo ├«n procesul interpret─ârii muzicale. 2. disciplin─â muzicologic─â care studiaz─â nuan╚Ťarea mi╚Öc─ârii. (< germ. aggogisch, /II/ germ. Agogik, it. agogica)
agogic─â (< gr. ß╝Ç╬│¤ë╬│╬«, agogh├ę ÔÇ×conducereÔÇŁ) 1. Nuan╚Ťarea mi╚Öc─ârii (v. tempo (2)). 2. Disciplin─â muzicologic─â al c─ârei obiect este nuan╚Ťarea mi╚Öc─ârii ├«n vederea interpret─ârii adecvate a textului muzical. Termenul a fost introdus de Riemann (Musikalische Dynamik und Agogik, 1884) drept corelativ la dinamic─â (1) care este nuan╚Ťarea intensit─â╚Ťii (2); dar ├«n timp ce dinamica (2), ca disciplin─â muzicologic─â, studiaz─â dozarea de orice fel a intensit─â╚Ťii, a. este domeniul exclusiv al devierilor de la mi╚Öcarea egal─â. Corela╚Ťia organic─â dintre cele dou─â concepte se reflect─â ├«ndeosebi ├«n manierele (╚Öi ├«ndica╚Ťiile) care sunt ├«n acela╚Öi timp agogice ╚Öi dinamice (ex. calando*). ├Än afar─â de a. indicat─â de compozitori (v. agogice, semne, accelerando, rallentando, coroan─â etc.) exist─â ╚Öi o a. mai subtil─â care se sub├«n╚Ťelege ├«n func╚Ťie de caracteristicile stilistice ale lucr─ârii, realizarea veridic─â a acesteia din urm─â constituie o prob─â a m─âiestriei interpretative. Cele mai vechi indica╚Ťii de a. cunoscute azi se afl─â ├«n Luis Milan, El Maestro (1535), unde ├«ntre sec╚Ťiuni se indic─â a priesa ÔÇ×str├óns repedeÔÇŁ respectiva espazio ÔÇ×spa╚Ťiat, rarÔÇŁ. Tempo rubato*, considerat de unii autori drept un caz special (sau chiar termen sinonimic) al a., nu intr─â ├«n obiectul ei, acesta fiind nuan╚Ťarea subtil─â a mi╚Öc─ârii la una din voci (2), ├«n timp ce pulsa╚Ťia metric─â (v. metru) se men╚Ťine neschimbat─â.
agogice, indica╚Ťii ╚Öi semne ~. Ad libitum*, senza misura, a suo arbitrio, a piacere*, a capricio* etc. indic─â o interpretare liber─â, bogat─â ├«n efecte agogice. Accelerando*, stringendo*, indic─â gr─âbirea iar rallentando*, ritardando*, ritenuto*, ├«ncetinirea treptat─â a mi╚Öc─ârii p├ón─â la proxima indica╚Ťie de tempo (2). Semnele de cezur─â* (ÔÇÖ; /; //) scrise dup─â o not─â (1) sau pe o bar─â (II, 3) de m─âsur─â indic─â o scurt─â suspendare prin pauz─â*, a pulsa╚Ťiei metrice, iar coroana* aplicat─â pe o not─â, pe o pauz─â sau pe o bar─â de m─âsur─â ÔÇô oprirea pulsa╚Ťiei sau prin lungirea notei sau a pauzei; aceste semne apar ╚Öi combinate, respectiv peste semnele de cezur─â /, //, ///, se aplic─â c├óte o coroan─â* ( ╠» ). Etnomuzicologia* folose╚Öte semnele Ôł¬ Ôłę prin care se indic─â c├óte o minim─â lungire respectiv scurtare a notei corespunz─âtoare, acestea ├«ns─â sunt de cele mai multe ori maniere de domeniul rubato-ului. A. ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, dinamice*: calando*, smorzando*, morendo*, deficiendo.
semne agogice v. agogice, indica╚Ťii ╚Öi semne.

Agogic─â dex online | sinonim

Agogic─â definitie

Intrare: agogic─â
agogic─â substantiv feminin
Intrare: agogic
agogic